Răzbunare pentru Bac: autorităţile pedepsesc denunţarea fraudelor

Gheorghe Rădulescu, profesorul care a reclamat copierea masivă la examenul de Bacalaureat, a fost adus în faţa Comisiei de Disciplină, fiind acuzat că a divulgat informaţii confidenţiale. Inspectoratul Şcolar susţine că au fost găsite nereguli privind procedurile tehnice de informare a autorităţilor. În raportul întocmit sunt consemnate doua capete de acuzare. Profesorul nu a înştiinţat în scris preşedintele comisiei şi a uitat să semneze procesul de predare a lucrărilor
Pe timpul desfăşurării examenului de maturitate, cadrul didactic de la Liceul “George Enescu” din Bucureşti a reclamat în mai multe rânduri ca la proba scrisă de română s-a copiat masiv. Aproape 15 lucrari erau identice, cu fragmente întregi copiate din culegerile-liliput cu subiecte rezolvate. Preşedintele comisiei de la Centrul de evaluare al Şcolii nr. 128 nu a anunţat telefonic ministerul despre fraudele sesizate, aşa cum prevede regulamentul de desfăşurare.
În ultimii ani, se poate constata că fraudele semnalate la examenele finale au fost muşamalizate. În 2006, subiectele de la Testele Naţionale au ajuns la presa înainte de începerea probei scrise. La Bac-ul din acelaşi an, o ziaristă a cumpărat plicurile cu subiecte. Anchetele s-au blocat la Parchet. Nici până astăzi, ministerul nu a primit un rezultat. Dosarul transferului ilegal de calculatoare de la M.E.C.T. la Politehnică a fost, de asemenea, clasat.

Profesorul Gheorghe Rădulescu, de la Liceul “George Enescu” din Bucureşti, cel care a reclamat, în calitatea sa de corector la lucrările de română de la examenul de Bacalaureat, identificarea mai multor teze “copiate la indigo”, a fost chemat la audieri “ca acuzat pentru divulgarea unor informaţii confidenţiale”, asa cum a declarat avocata cadrului didactic, Mihaela Stănculescu. Audierea s-a desfăşurat în jurul zilei de ieri, când profesorul a trebuit să răspundă la întrebările puse de către cei trei membri ai Comisiei de Disciplină din cadrul Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti. “Audierea profesorului Rădulescu nu trebuie privită ca o acţiune unică, de sine stătătoare. Comisia de Disciplină a I.S.M.B. audiază pe toţi profesorii participanţi la examenul de Bacalaureat care nu au respectat Metodologia. La început a fost un lot de 17 cadre didactice cercetate, care au înfăptuit grave abateri şi cărora le-au fost aplicate cele mai drastice sancţiuni. Acum, a urmat un al doilea lot de profesori, în numar de opt, din care face parte şi Gheorghe Rădulescu, acuzaţi că nu ar fi respectat procedurile tehnice pe perioada desfăşurării examenului. Dupa ei, vor urma alţi şapte sau opt profesori evaluatori care la reevaluarea lucrărilor au acordat un punctaj, cu diferenţe mai mari faţă de nota iniţială. În cazul lui Gheorghe Rădulescu există un raport potrivit căruia sunt consemnate două abateri de natură tehnică. Prima priveste faptul ca domnia sa nu a informat in scris presedintele comisiei de la Scoala 128 asupra fraudelor sesizate, ci a anuntat telefonic o alta persoana. Cea de-a doua abatere tine de faptul ca nu a semnat procesul de predare a lucrarilor corectate. Probabil ca a uitat. Vom vedea care sunt cauzele. Cercetarea va continua, se vor intocmi rapoartele care vor fi prezentate luni consiliului administrativ”, ne-a declarat Stelian Fedorca, inspectorul şcolar general pe Capitală.

Documentele doveditoare lipsesc din dosare
Imediat dupa incheierea discutiilor, profesorul Gheorghe Radulescu ne-a declarat: “Comisia disciplinara a ISMB, formata din trei membri, nu a prezentat, conform articolului 119-120 din Statutul Personalului Didactic, in raport cu cererea noastra din 30 iulie, documentele esentiale in derularea audierii: 1. Sesizarea Inspectoratului Scolar facuta catre Ministerul Educatiei; 2. Setul de lucrari nr.15 de la Scoala nr.128; 3. Procesul-verbal de instructaj semnat de presedintele comisiei Marius Stanescu; 4. A doua pagina din declaratia mea de retragere; 5. Documentul prin care, in conformitate cu articolele 22-23 din Metodologie, presedintele trebuia sa informeze urgent, prin telefon, Comisia Nationala neregula semnalata de mine; 6. Documentele referitoare la retragerea mea de la comisie, daca exista. In concluzie, consider ca aceasta actiune concertata de la minister in jos este un drept la replica privind descoperirea si reclamarea fraudelor din timpul desfasurarii probei scrise de la romana”. Mai mult, Gheorghe Rădulescu a ţinut să precizeze faptul că “acuzele aduse nu au nici un temei, atât timp cât nu există documentele scrise care să vină în sprijinul Comisiei de Disciplină”.

Adevaratele fraude au fost îngropate în arhive
Cazul Rădulescu a ajuns sa fie un paradox. Din acuzator a fost transformat peste noapte în acuzat. În opinia mai multor factori implicaţi, motivele începerii anchetei în acest caz “sunt foarte subţiri”, un fel de “praf aruncat în ochi”, cu scopul să distragă atenţia opiniei publice de la aspectele reale ale fraudării bacalaureatului, precum cele legate de copierea de la română. În ultimii doi ani, pe timpul desfăşurării examenelor finale, s-au consumat mari fraude, dar nimeni nu a păţit nimic şi totul a fost dat uitării. Astfel, în 2006, un ziarist a scos din sediul ministerului mai multe plicuri cu variante de subiecte pregătite pentru probele scrise de la Testele Naţionale. Ministrul de atunci, Mihail Hardau, a pregatit niste rapoarte pe care le-a înaintat ulterior Parchetului. Nici până astăzi nu a primit vreun raspuns. Singura măsură luată a fost cea a premierului Tariceanu, care a destituit-o pe secretarul de stat cu învăţământul preuniversitar, Paloma Petrescu, dupa care ministrul Hărdău l-a destituit pe preşedintele Serviciului National de Evaluare, Adrian Stoica. La fel de îngropată a rămas la Parchet ancheta privind cumpărarea de subiecte de Bac de către o ziaristă în complicitate cu un inspector de românaă. Nici cand a predat mandatul, in aprilie 2007, Mihail Hardau nu a scos niciun cuvânt despre aceasta frauda, desi a promis ca va organiza o conferinta de presa. Transferul calculatoarelor Ministerului Educatiei la Politehnica Bucuresti, în 2003, odata cu plecarea ministrului de atunci Ecaterina Andronescu, a rămas la fel de neelucidat ca şi toate celelalte fraude.

Publicat de Alexandru Calmâcu în ziarul ,, Gardianul’’ din 2 august 2008