Mulţi profesori afirmă că Bac-ul stimulează memoria, şi nu gândirea critică a elevilor.
„Adevărul" iniţiază de astăzi o dezbatere despre felul în care sunt pregătiţi liceenii pentru Bac, conţinutul programei şcolare şi relevanţa acestui examen de maturitate.
Examenul de bacalaureat ar trebui să fie o formă şi un instrument de evaluare, menite să verifice cunoştinţele elevului aflat la sfârşitul ciclului liceal. Acest examen ar trebui să stimuleze gândirea autonomă, reflexivă şi critică în raport cu mesajele receptate, să formeze un om capabil să comunice şi să se integreze în societate.
Subiectele postate pe internet - o greşeală ?
Însă, în felul în care este structurat la noi, examenul de maturitate le solicită elevilor mai ales capacitatea de memorare. Disperaţi să obţină o notă mare la bacalaureat, lucru care le asigură intrarea la facultate, elevii preferă să înveţe pe de rost.
Cu atât mai mult cu cât acestea sunt puse pe net cu şase luni înainte de examen. La rândul lor, profesorii se simt datori să se concentreze pe rezolvarea cât mai multor subiecte în timpul orelor de curs în detrimentul programei şcolare.
"Din moment ce elevul are subiectele, este normal ca acesta să încerce să le reproducă pe dinafară. A fost o greşeală punerea subiectelor pe site", ne-a spus Eugen Orghidan, profesor la Colegiul Naţional "Ion Creangă" din Bucureşti.
Ce competenţe trebuie verificate la română?
La proba de limba şi literatura română, de exemplu, subiectele date la baclaureat îşi pierd complet scopul: acela de verificare a competenţelor de receptare a textului literar.
Eseul de la proba scrisă este pe o temă dată, astfel că în loc să gândească, să găsească soluţii noi de interpretare, să se raporteze critic la ceea ce a citit, elevul reproduce mecanic comentarii mai mult sau mai puţin corecte.
"Clasa a XII-a o văd ca pe o clasă pregătitoare pentru examenul de bacalaureat. Elevii sunt bombardaţi cu prea multe informaţii, ar fi bine chiar să se renunţe la o materie sau două," ne-a declarat Titu Cojocaru, profesor de limba română, Colegiul "George Coşbuc" din Bucureşti. Nici la istorie lucrurile nu stau mai bine. "La istorie, probleme sunt şi la manuale, şi la programă, un amalgam de informaţii ce bulversează elevii.
Istoria românilor este pusă în contemporaneitate într-un mod foarte confuz pentru tineri", ne-a declarat Eugen Orghidan, la Colegiul "Ion Creangă".
Comentariile memorate, încă la modă
O altă mare problemă a sistemului de învăţământ românesc este faptul că în multe şcoli predarea se face încă după "dictare". Se predă în exces şi se comunică invers proporţional. Elevul este obişnuit să memoreze. "La ora de limba şi literatura română, ni se dictează un comentariu de câteva pagini, preluat din arhicunoscutele culegeri ce se găsesc pe piaţă.
Uneori acest comentariu mai suferă mici modificări făcute de către profesor. Şi se mai întreabă de ce lucrările de la bacalaureat seamănă izbitor unele cu altele," ne-a spus Mihaela B., elevă în clasa a XI-a la un liceu din Bucureşti.
Şcoala românească are nevoie de lecţii predate modern, în care profesorul să comunice cu elevii săi.
Sursa : www.adevarul.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu