Mult controversata Lege unitara a salarizarii din sistemul bugetar se va aplica abia peste sase ani, insa Guvernul, impreuna cu partenerii sociali, se chinuie inca din aceasta primavara sa creioneze o varianta finala a legii. Coeficientii s-au stabilit de „comun acord”, numai pentru a fi modificati unilateral de ministrii Cabinetului Boc, iar despre sporurile care urmeaza sa se aplice in continuare nu se spune mai nimic.
Deocamdata este inutil sa calculezi salariile bugetarilor in functie de salariul mediu, din moment ce legea nu se va aplica dupa publicarea in Monitorul Oficial.
Ceea ce nu a spus insa Executivul sunt pasii care vor fi facuti pentru a ajunge la acest raport de 1 la 15. Nu exista in prezent niciun grafic pentru majorarea salariilor mici din sistem si nici nu au fost identificate resursele bugetare. Tot ceea ce stim este ca salariile mici vor creste in ritm accelerat, iar cele mari vor ingheta. Atat ne-a spus premierul.
Intr-adevar, este nevoie de o lege pentru a reglementa discrepantele mari dintre salariile din sistem si un pas trebuie facut. Pe de alta parte, valva creata in jurul acestei legi, care a atatat diferitele categorii profesionale, este prematura din moment ce modalitatea prin care salariile vor fi aduse la un raport de 1 la 15 ramane o mare necunoscuta. Si tocmai strategia exacta de reducere a diferentelor salariale ar trebui discutata, pentru ca aceasta va influenta veniturile salariatilor bugetari in perioada imediat urmatoare.
Potrivit celei mai recente variante a Legii unice a salarizarii, sporurile la salariile primite de angajatii din sistemul public nu pot depasi maximum 30% din veniturile salariale lunare. In 2008, ponderea sporurilor in castigul salarial total era de aproximativ 51%, potrivit notei de fundamentare a legii-cadru de salarizare. Pentru a respecta ponderea de 30 de puncte procentuale, au fost incluse in salariul de baza in primul rand sporurile care au un caracter general.
Astfel, vor face parte din salariul de baza al angajatului din sistemul bugetar sporul de vechime in munca, sporul de preventie specific sanatatii, sporul de suprasolicitare neuropsihica, chiar si salariul de merit, in cazul functiilor publice de executie.
Alte sporuri care mai sunt incluse in salariul de baza, in functie de specificul fiecarei activitati, mai sunt cel de fidelitate, de stabilitate sau cel de confidentialitate.
Sursa: www.financiarul.com
Ceea ce nu a spus insa Executivul sunt pasii care vor fi facuti pentru a ajunge la acest raport de 1 la 15. Nu exista in prezent niciun grafic pentru majorarea salariilor mici din sistem si nici nu au fost identificate resursele bugetare. Tot ceea ce stim este ca salariile mici vor creste in ritm accelerat, iar cele mari vor ingheta. Atat ne-a spus premierul.
Intr-adevar, este nevoie de o lege pentru a reglementa discrepantele mari dintre salariile din sistem si un pas trebuie facut. Pe de alta parte, valva creata in jurul acestei legi, care a atatat diferitele categorii profesionale, este prematura din moment ce modalitatea prin care salariile vor fi aduse la un raport de 1 la 15 ramane o mare necunoscuta. Si tocmai strategia exacta de reducere a diferentelor salariale ar trebui discutata, pentru ca aceasta va influenta veniturile salariatilor bugetari in perioada imediat urmatoare.
Potrivit celei mai recente variante a Legii unice a salarizarii, sporurile la salariile primite de angajatii din sistemul public nu pot depasi maximum 30% din veniturile salariale lunare. In 2008, ponderea sporurilor in castigul salarial total era de aproximativ 51%, potrivit notei de fundamentare a legii-cadru de salarizare. Pentru a respecta ponderea de 30 de puncte procentuale, au fost incluse in salariul de baza in primul rand sporurile care au un caracter general.
Astfel, vor face parte din salariul de baza al angajatului din sistemul bugetar sporul de vechime in munca, sporul de preventie specific sanatatii, sporul de suprasolicitare neuropsihica, chiar si salariul de merit, in cazul functiilor publice de executie.
Alte sporuri care mai sunt incluse in salariul de baza, in functie de specificul fiecarei activitati, mai sunt cel de fidelitate, de stabilitate sau cel de confidentialitate.
Sursa: www.financiarul.com
2 comentarii:
base pune sa nu va ganditi la mariri salariale...poi atunci cand sustinea majorarea cu 50 % o fi fost beat si acum nu-si mai aminteste?
grila de salarizare pentru invatamant varianta 1 septembrie
Ultima propunere a ministerului e mai mult decat o bataie de joc la adresa personalului din invatamant
o sa dau cateva exemple si va rog pe dvs sa trageti concluziile
Mentionez ca in coeficienti sunt inclusi sporul de vechime, salriu de merit si indemnizatia de dirigentie iar coeficientul se inmulteste cu sal minim pe economie care este de 600 ron in acest moment
Profesor I (Studii superioare de lunga durata, ciclul II Bologna) grad didactic I
2 - 6 ani 2.3
6 -10 ani 2.9
10-14 ani 3.10
14-18 ani 3.15
18-22 ani 3.45
peste 40 ani 4.25
35-40 ani 4.15
30-35 ani 4.10
25-30 ani 4.05
22-25 ani 4.00
invatator debutant 1,35
peste 40 ani 2,2
35-40 ani 2,2
30-35 ani 2,2
25-30 ani 2,2
22-25 ani 2,15
18-22 ani 2,1
14-18 ani 1,85
10-14 ani 1,8
6 -10 ani 1,65
2 - 6 ani 1,4
nu cred ca mai are sens sa postez si alte situatii pentru ca este pur si simplu o bataie de jos la adresa cadrelor didactice
sunt categorii de personal care o sa beneficieze de o crestere a salariului doar atunci cand salariu minim o sa devina 850 ron sau chiar 1000 de ron
deci peste doi sau trei ani
iar alti bugetari o sa aiba crestere d ela 1 ian 2010(de pe blogul lui Liviu Marian Pop)
Trimiteți un comentariu