Codul educaţiei, care urmează să fie supus, timp de o lună, dezbaterii publice odată ce va fi publicat, azi, pe site-ul Ministerului Educaţiei (www.edu.ro), vine cu schimbări majore pentru învăţământul românesc. în proiectul de lege al Ecaterinei Andronescu.
Sindicaliştii şi reprezentanţii ministerului consideră că acest proiect, dacă va fi adoptat, ar putea fi aplicat din anul şcolar 2011-2012. Cu condiţia, fireşte, ca şi finanţarea pentru educaţie să fie pe măsură. 13 ani de învăţământ obligatoriu , teste după modelul internaţional la clasa a IV-a şi a VIII-a, Bacalaureatul în două etape. Acestea sunt câteva dintre măsurile prevăzute.
Dar, în contextul crizei economice, a intenţiei executivului de a disponibiliza 20.000 de dascăli şi de a comasa şcoli pentru a reduce cheltuielile, reforma în educaţie pare un balon de săpun.
Asta şi pentru că prevede, între altele, şi dotarea tuturor unităţilor de învăţământ cu calculatoare. „Am tot ţipat, dacă nu se alocă 7% din PIB pentr u învăţământ, Codul riscă să devină doar o carte de bibliotecă. Dacă se doreşte salvarea învăţământului, nu se poate fără bani”, este de părere Liviu Pop, se cretarul general al Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI).
Aşadar, iată care ar putea fi schimbările prevăzute de Cod.
PREŞCOLAR. Chiar dacă obligativitatea grupei pregătitoare de la grădiniţă era unul dintre punctele discutate încă din timpul ministrului Cristian Adomniţei, adică din 2007, nicio lege nu prevedea acest lucru. Totuşi, inspectoratele şcolare le recomandau părinţilor să-şi dea copiii la grădiniţă măcar cu un an înainte de clasa I.
Dorinţa lui Adomniţei, reiterată de Andronescu şi inclusă în Cod, e îngreunată însă de locurile deja puţine din grădiniţe. Numai în Capitală, în acest an vor rămâne pe dinafară aproape 7.000 de copii. „Cerem ministerului intensificarea construcţiilor şi reabilitărilor de grădiniţe, astfel încât să permită tuturor copiilor să-şi exercite dreptul de a primi o educaţie preşcolară”, a venit, ieri, şi mesajul Societăţii Civile pentru Educaţie şi Informatizare, prin vocea preşedintelui Cristina Popovici.
PRIMAR. O altă propunere a Codului se referă la testările după modelul evaluărilor internaţionale, care se vor da începând din clasa a IV-a. „La noi există o obsesie a testelor. Într-adevăr, sunt necesare, dar trebuie să fim atenţi ce com petenţe evaluăm de fapt. Să nu ne a - xăm doar pe efortul de a dobândi cu noştinţe. Testele s-au distanţat de problemele care se pun în contextul şcolii, nu mai sunt un indicator real”, crede Andrei Marga, fost ministru al educaţiei.
GIMNAZIU. O problemă sensibilă, intens dezbătută în cadrul întâlnirilor dintre ministrul educaţiei şi sindicalişti, se referă la orele de religie.
Propunerea ministerului este ca elevii să poată refuza participarea la aceste ore. „Am propus ca elevii care nu vor să facă religia să poată alege un alt obiect opţional, dar dezbaterea publică va decide cum va fi până la urmă”, a explicat Liviu Pop, de la FSLI.
La capitolul gimnaziu s-a vorbit şi despre simplificarea admiterii la liceu, prin dispariţia tezelor cu subiect unic. Elevii de clasa a VIII-a vor avea o singură testare, de tipul celor internaţionale. Media admiterii la liceu va fi formată din rezultatele acestor teste şi medi ile generale din clasele V-VIII, fiecare în proporţie de 50%.
LICEU. Pe liceeni i-ar putea aştepta un bacalaureat nou-nouţ, din două etape. Pe parcursul clasei a XII-a, elevii vor fi evaluaţi la competenţele lingvistice de comunicare orală în română şi, după caz, în limba maternă, şi la competenţele lingvistice în limbile străine studiate.
La finalul liceului, se vor susţine trei probe scrise: una unică la română şi, după caz, la cea maternă, la disciplinele de profil (matematica/istorie) şi o probă la alegere (fizică/chimie/biologie/ informatică/geografie/filosofielogică/ psihologie/sociologie/economie).
Sursa: www.evz.ro
Toţi miniştrii pe care i-a avut Educaţia s-au vrut a fi Spiru Haret. De 20 de ani facem Reforma Educaţiei. Toţi au început propria reformă, fără să le pese de ceea ce a făcut predecesorul. Rezultatele negative se văd în societatea românească. Tinerii sunt din ce în ce mai analfabeţi, corupţia s-a generalizat, aproape că nu mai există morală, familia nu mai este stâlpul de bază al societăţii.
Sindicaliştii şi reprezentanţii ministerului consideră că acest proiect, dacă va fi adoptat, ar putea fi aplicat din anul şcolar 2011-2012. Cu condiţia, fireşte, ca şi finanţarea pentru educaţie să fie pe măsură. 13 ani de învăţământ obligatoriu , teste după modelul internaţional la clasa a IV-a şi a VIII-a, Bacalaureatul în două etape. Acestea sunt câteva dintre măsurile prevăzute.
Dar, în contextul crizei economice, a intenţiei executivului de a disponibiliza 20.000 de dascăli şi de a comasa şcoli pentru a reduce cheltuielile, reforma în educaţie pare un balon de săpun.
Asta şi pentru că prevede, între altele, şi dotarea tuturor unităţilor de învăţământ cu calculatoare. „Am tot ţipat, dacă nu se alocă 7% din PIB pentr u învăţământ, Codul riscă să devină doar o carte de bibliotecă. Dacă se doreşte salvarea învăţământului, nu se poate fără bani”, este de părere Liviu Pop, se cretarul general al Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI).
Aşadar, iată care ar putea fi schimbările prevăzute de Cod.
PREŞCOLAR. Chiar dacă obligativitatea grupei pregătitoare de la grădiniţă era unul dintre punctele discutate încă din timpul ministrului Cristian Adomniţei, adică din 2007, nicio lege nu prevedea acest lucru. Totuşi, inspectoratele şcolare le recomandau părinţilor să-şi dea copiii la grădiniţă măcar cu un an înainte de clasa I.
Dorinţa lui Adomniţei, reiterată de Andronescu şi inclusă în Cod, e îngreunată însă de locurile deja puţine din grădiniţe. Numai în Capitală, în acest an vor rămâne pe dinafară aproape 7.000 de copii. „Cerem ministerului intensificarea construcţiilor şi reabilitărilor de grădiniţe, astfel încât să permită tuturor copiilor să-şi exercite dreptul de a primi o educaţie preşcolară”, a venit, ieri, şi mesajul Societăţii Civile pentru Educaţie şi Informatizare, prin vocea preşedintelui Cristina Popovici.
PRIMAR. O altă propunere a Codului se referă la testările după modelul evaluărilor internaţionale, care se vor da începând din clasa a IV-a. „La noi există o obsesie a testelor. Într-adevăr, sunt necesare, dar trebuie să fim atenţi ce com petenţe evaluăm de fapt. Să nu ne a - xăm doar pe efortul de a dobândi cu noştinţe. Testele s-au distanţat de problemele care se pun în contextul şcolii, nu mai sunt un indicator real”, crede Andrei Marga, fost ministru al educaţiei.
GIMNAZIU. O problemă sensibilă, intens dezbătută în cadrul întâlnirilor dintre ministrul educaţiei şi sindicalişti, se referă la orele de religie.
Propunerea ministerului este ca elevii să poată refuza participarea la aceste ore. „Am propus ca elevii care nu vor să facă religia să poată alege un alt obiect opţional, dar dezbaterea publică va decide cum va fi până la urmă”, a explicat Liviu Pop, de la FSLI.
La capitolul gimnaziu s-a vorbit şi despre simplificarea admiterii la liceu, prin dispariţia tezelor cu subiect unic. Elevii de clasa a VIII-a vor avea o singură testare, de tipul celor internaţionale. Media admiterii la liceu va fi formată din rezultatele acestor teste şi medi ile generale din clasele V-VIII, fiecare în proporţie de 50%.
LICEU. Pe liceeni i-ar putea aştepta un bacalaureat nou-nouţ, din două etape. Pe parcursul clasei a XII-a, elevii vor fi evaluaţi la competenţele lingvistice de comunicare orală în română şi, după caz, în limba maternă, şi la competenţele lingvistice în limbile străine studiate.
La finalul liceului, se vor susţine trei probe scrise: una unică la română şi, după caz, la cea maternă, la disciplinele de profil (matematica/istorie) şi o probă la alegere (fizică/chimie/biologie/ informatică/geografie/filosofielogică/ psihologie/sociologie/economie).
Sursa: www.evz.ro
Toţi miniştrii pe care i-a avut Educaţia s-au vrut a fi Spiru Haret. De 20 de ani facem Reforma Educaţiei. Toţi au început propria reformă, fără să le pese de ceea ce a făcut predecesorul. Rezultatele negative se văd în societatea românească. Tinerii sunt din ce în ce mai analfabeţi, corupţia s-a generalizat, aproape că nu mai există morală, familia nu mai este stâlpul de bază al societăţii.
Un comentariu:
Si nu este nicio sansa sa se renunte la media pe anii de studiu [ la gimnaziu] ? Mi se pare sincer o mare prostie :))
Trimiteți un comentariu