Art. 62. – (1) În vederea asigurării calităţii educaţiei şi a optimizării gestionării
resurselor, unităţile de învăţământ şi autorităţile administraţiei publice locale pot decide înfiinţarea
consorţiilor şcolare.
(2) Consorţiile şcolare sunt parteneriate contractuale dintre unităţile de învăţământ, care
asigură:
a) mobilitatea personalului între unităţile membre ale consorţiului;
b) utilizarea în comun a resurselor unităţilor de învăţământ din consorţiu;
c) lărgirea oportunităţilor de învăţare oferite elevilor şi recunoaşterea reciprocă a
rezultatelor învăţării şi evaluării acestora.
(3) Cadrul general pentru înfiinţarea, desfiinţarea şi funcţionarea consorţiilor şcolare se
va reglementa prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
resurselor, unităţile de învăţământ şi autorităţile administraţiei publice locale pot decide înfiinţarea
consorţiilor şcolare.
(2) Consorţiile şcolare sunt parteneriate contractuale dintre unităţile de învăţământ, care
asigură:
a) mobilitatea personalului între unităţile membre ale consorţiului;
b) utilizarea în comun a resurselor unităţilor de învăţământ din consorţiu;
c) lărgirea oportunităţilor de învăţare oferite elevilor şi recunoaşterea reciprocă a
rezultatelor învăţării şi evaluării acestora.
(3) Cadrul general pentru înfiinţarea, desfiinţarea şi funcţionarea consorţiilor şcolare se
va reglementa prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
Cred că înfiinţarea consorţiilor şcolare poate să rezolve o parte dintre numeroasele probleme care vor fi generate de intrarea în vigoare a acestei legi. Este adevărat faptul că înfiinţarea lor ar fi mai ales în avantajul liceelor, care şi-ar asigura astfel o parte din necesarul de elevi şi s-ar implica în pregătirea acestora. Totodată, s-ar rezolva problema resursei umane excedentare de la licee şi a lipsei spaţiilor de învăţământ de la gimnaziii, probleme care vor apărea atunci când clasa a 9-a va trece la gimnaziu
Un comentariu:
Ideea asa-numitelor consortii scolare exista, deja, pe vremea lui Andrei Marga, dar, evident, nu cu numele acesta. Concret: grupurile scolare cu clasele IX-XII (XIII) urmau sa devina unitati scolare cu clasele VII-XIII. De ce VII-XIII? Deoarece Marga gandea un sistem de tipul 1+6+3+3(4), adica:
-clasa zero (clasa pregatitoare)
-alte 6 clase primare (I-VI)
-3 gimnaziale (VII-IX)
-3 sau 4 liceale (X-XII / XIII)
Grupul scolar care nu avea gimnaziu primea, astfel, 3 ani corespunzatori ciclului gimnazial
Trimiteți un comentariu