Bugetul pe anul acesta nu a fost aprobat inca. Tot felul de masuri anticriza, care mai de care mai ciudate vin din toate colturile tarii si sunt centralizate pentru a fi discutate si, asa cum multi se umfla in declaratii virulente, ele trebuiesc musai puse in practica. La ultima intalnire cu sindicatele din invatamant, ministrul educatiei a incercat, cu emotie si tact, sa-i faca pe lideri sa inteleaga ca problemele privind salarizarea cadrelor didactice nu sunt usoare, chiar ale naibii de delicate, ca procentul din PIB care se va acorda nu este suficient ca sa asigure marirea veniturilor la preuniversitari, dar, mai ales, la universitari, ca trebuie sa se munceasca pentru clarificarea criteriilor de performanta si calitatea din Educatie. De cealalta parte a baricadei, sindicalistii fac declaratii eroice ca fac greve si cer demiteri, dar sunt nesiguri daca vor apela sau nu la proteste si au inceput sa cerceteze prin teritoriu cam care este starea de spirit a dascalimii. Dupa parerea noastra, nu se va hotari nimic, nu se va trece la nici un protest, deoarece criza ravaseste intreaga lume si nimanui din conducerea tarii nu ii va sta capul tocmai la Educatie. Oricum, inceputul actualului mandat guvernamental aduce o premiera in acest domeniu. Pentru prima data, un ministru al educatiei, aflat in primele zile de mandat, nu mai involbura apele cu promisiuni de genul: reforma la sange, o alta reforma la reforma, schimbari de sus in jos si de jos in sus. Promisiunile auzite acum sunt cu totul altele: vor fi bani la buget, dar nu suficienti; se vor opera mariri salariale, dar diferentiat, nu tocmai cum prevede legea adoptata anul trecut; se va inchide robinetul la investitii si alte cheltuieli. Singura speranta a dascalilor ramane cantina saracilor.
Sursa: www.gardianul.ro
Sursa: www.gardianul.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu