marți, 30 martie 2010

Am pichetat MECTS

Astăzi, între orele 11,00-13,00, aproximativ 150 de profesori din Capitală afiliaţi la FSLI am participat la pichetarea MECTS şi am prezentat nemulţumirile noastre celor aflaţi în trecere pe strada general Berthelot, reprezentanţilor mass-media aflaţi la datorie şi celor aflaţi întâmplător prin sediul MECTS. Niciunul dintre pionii de sacrificiu ai domnului Funeriu nu şi-a făcut simţită prezenţa pentru a discuta cu noi. În afară de obişnuitele urări de bine, sănătate şi noroc făcute ministrului, guvernanţilor, mamelor şi familiilor acestora, ne-am manifestat solidaritatea cu profesorii buzoieni aflaţi în cea de-a treia săptămână de grevă.

























duminică, 28 martie 2010

Proiectul Legii Educaţiei Naţionale văzut de un profesor de liceu

Sistemul educaţional românesc se confruntă de multă vreme cu probleme grave şi foarte grave care trebuie rezolvate şi nu doar ameliorate, aşa cum pe ici pe colo s-a mai încercat până acum. Unele dintre acestea s-au cronicizat şi de aceea nu mai sunt suficiente doar ajustări de suprafaţă, ci trebuie realizate modificări de substanţă. Acestea trebuie să fie rezultatul unor analize pertinente la care să participe toţi factorii implicaţi în educaţie. Reforma educaţiei trebuie să ducă la rezultatele aşteptate şi în niciun caz nu trebuie să însemne schimbare doar de dragul schimbării. Adoptarea unei noi Legi a Educaţiei Naţionale trebuie să aibă avizul întregii societăţi şi să reprezinte nu doar voinţa celor aflaţi trecător la guvernare, ci şi a celor chemaţi să transpună în realitate prevederile acesteia. Experienţa la catedră de 14 ani îmi dă dreptul de a exprima un punct de vedere critic în legătură cu prevederile proiectului Legii Educaţiei Naţionale care s-a aflat în dezbatere publică un timp atât de scurt.
Modificarea structurii sistemului naţional de învăţământ preuniversitar nu este în acest moment o prioritate. Aceasta ar putea fi eventual modificată doar pentru a include clasa pregătitoare la învăţământul primar, deşi există şi aici numeroase probleme legate de lipsa spaţiului educaţional adecvat, a mobilierului, a măsurilor de igienă şi de siguranţă pentru cei mici.
Trecerea clasei a IX-a la învăţământul gimnazial va genera numeroase probleme şi nici măcar nu va duce la reducerea abandonului şcolar. Există numeroase argumente pentru păstrarea clasei a IX-a la învăţământul liceal. Nu trebuie să se uite faptul că jumătate din şcolile generale din România sunt în mediul rural şi acestea sunt lipsite în mare parte de materiale didactice moderne, de cadre didactice calificate, de resurse financiare suficiente. În foarte multe cazuri cunoştinţele de cultură generală acumulate de elevii acestor şcoli sunt superficiale şi sunt necesare eforturi susţinute din partea elevilor respectivi şi a profesorilor de liceu pentru recuperarea în primul an de liceu a decalajelor existente. În şcolile generale din mediul urban nu există spaţiul necesar trecerii clasei a IX-a la gimnaziu, în condiţiile în care se învaţă în două şi chiar trei schimburi. Dacă mai adăugăm şi câteva clase pregătitoare este mai mult decât evident faptul că nu va exista spaţiul necesar. În acelaşi timp, ne putem întreba ce se va întâmpla cu spaţiile rămase nefolosite la licee. Probabil că o mare parte a acestora nu-şi vor mai găsi utilitatea şi totuşi vor fi necesare resurse financiare semnificative pentru administrarea, întreţinerea şi conservarea acestor spaţii excedentare.
Trecerea clasei a IX-a la gimnaziu va duce la abandonarea studiilor de către absolvenţii celor 10 clase din mediul rural, aceasta şi datorită faptului că având deja 16 ani, vor dori să găsească un loc de muncă. Numai că spre deosebire de situaţia actuală când, la 16 ani, elevii din învăţământul profesional şi tehnic au deja o calificare, potrivit prevederilor acestui proiect, elevii care vor absolvi învăţământul obligatoriu de 10 clase nu vor avea nicio calificare, ci doar cunoştinţe de cultură generală. În condiţiile în care se înregistrează un evident dezinteres faţă de şcoală al absolvenţilor învăţământului gimnazial, în special al celor din mediul rural, este de aşteptat ca în învăţământul liceal să ajungă doar o parte a acestora. Astfel, o rată ridicată a abandonului şcolar nu se va mai înregistra la trecerea în clasa a 9-a, ci la trecerea în clasa a 10-a. Probabil că unii ar spune că este mai puţin grav acest fapt, deoarece nu mai este învăţământ obligatoriu. Dar pe noi ne interesează problema de fond sau doar statisticile?
Programul de tip ,,Şcoala după şcoală'' este mai mult decât necesar în condiţiile în care părinţii sunt din ce în ce mai ocupaţi, iar elevii sunt lipsiţi de supraveghere o mare parte din timpul zilei. Organizarea acestora ar face ca timp de câteva ore, după încheierea cursurilor, elevii să rămână în şcoală pentru a-şi face temele, pentru consolidarea cunoştinţelor, pentru activităţi sportive. Aceste programe ar putea fi posibile la gimnaziu doar dacă se păstrează actuala structură a sistemului naţional de învăţământ. În condiţiile trecerii la gimnaziu atât a clasei pregătitoare, cât şi a clasei a IX-a, organizarea acestora este o utopie, dată fiind inexistenţa spaţiilor şi dotărilor materiale necesare.
Introducerea curriculumului bazat pe cele opt competenţe cheie nu trebuie să însemne reducerea numărului orelor de studiu sau desfiinţarea disciplinelor care ar trebui să contribuie tocmai la formarea acestor competenţe. Nu pot să existe competenţe în afara cunoştinţelor. Competenţele se pot forma doar dacă se bazează pe cunoştinţe. În acelaşi timp, descongestionarea materiei de studiu trebuie să se facă în aşa fel încât elevii să-şi poată însuşi suficiente informaţii pe baza cărora să-şi poată forma apoi competenţe.
Formarea celor opt competenţe cheie nu se va putea realiza în majoritatea şcolilor din mediul rural în condiţiile în care nu există calculatoare, nu există reţea de internet, nu există material didactic şi nu există nici măcar personal didactic calificat şi motivat.
Lăsarea la dispoziţia cadrului didactic a 25% din timpul alocat disciplinei pe care o predă poate constitui un avantaj pentru profesor doar în situaţia în care efectivul de elevi de la clasă nu este foarte numeros. Profesorul ar putea folosi eficient timpul avut la dispoziţie pentru învăţare remedială, pentru consolidarea cunoştinţelor sau pentru obţinerea de performanţe superioare doar dacă la clasă nu ar fi mai mult de 20 de elevi, iar numărul de ore alocat disciplinei de studiu ar fi de minimum două. În condiţiile în care în clasele de liceu există 30 de elevi, iar unele discipline au alocată o singură oră pe săptămână, lăsarea la dispoziţia profesorului a 25% din timpul alocat disciplinei nu mai reprezintă niciun avantaj. În plus, cum ar putea un profesor de liceu care are în încadrare 18 clase a câte 30 de elevi să întocmească planuri individuale de învăţare pentru fiecare elev? Cred că oricine îşi poate da seama că aşa ceva este imposibil în condiţiile în care un profesor de liceu elaborează zilnic sau măcar săptămânal proiecte didactice, planificări pe unităţi de învăţare, fişe de lucru, teste de evaluare, realizează proiecte şi portofolii care necesită un mare volum de muncă şi consumă foarte mult timp.
Evaluarea transdisciplinară introdusă la finalul clasei a IX-a şi la examenul de bacalaureat va avea o singură consecinţă pozitivă pentru sistemul de învăţământ şi anume faptul că elevii nu vor mai şti exact de unde anume să copieze, în condiţiile în care o probă scrisă la examenul de bacalaureat va cuprinde, de exemplu, noţiuni din istorie, geografie, economie, sociologie, psihologie. Nu este deloc clar cum se vor realiza aceste evaluări, cine va elabora subiectele de examen, cine va face evaluarea. E greu de imaginat o astfel de probă de evaluare şi e greu de crezut că un elev ar putea să se pregătească la atât de multe discipline pentru un astfel de examen.
Introducerea portofoliului educaţional nu mi se pare a fi una dintre măsurile care se impun a fi luate pentru a se îmbunătăţi calitatea învăţământului românesc. Dimpotrivă, prin introducerea acestuia, munca profesorilor va deveni şi mai greoaie, iar o mare parte din timpul necesar pregătirii activităţilor didactice va fi pierdut cu întocmirea a tot felul de înscrisuri, adeverinţe, situaţii statistice, planuri individualizate de învăţare, adrese către părinţi. Totodată, în unele unităţi de învăţământ se va pune problema imposibilităţii păstrării şi depozitării a sute sau mii de astfel de portofolii pe parcursul a mai multor ani de studiu, în condiţiile în care spaţiile din unităţile şcolare din învăţământul gimnazial vor fi supraaglomerate.
Pentru a avea un sistem educaţional performant, România trebuie să aibă şi un corp profesoral de calitate. Există şi vor exista întotdeauna profesori cu vocaţie, care fac această meserie nobilă cu pasiune, cu devotament, cu spirit de sacrificiu. Dar nu toţi profesorii pot fi eroi. Mulţi dintre colegii pe care i-am avut în cei 14 ani de activitate la catedră, deşi erau foarte bine pregătiţi profesional şi aveau vocaţie de dascăl, nu au putut să reziste mai mult de 2-3 ani şi au căutat locuri de muncă mai bine plătite. Este o realitate faptul că în ultimii ani din ce în ce mai puţini tineri îmbrăţişează cariera didactică. Sacrificiile sunt prea mari, iar satisfacţiile sunt tot mai puţine. Atâta timp cât nu sunt încurajaţi să intre în sistem cei mai buni absolvenţi de învăţământ superior nu vom putea avea în România un învăţământ de foarte bună calitate. Îmbunătăţirea calităţii formării iniţiale nu rezolvă decât o parte a problemei. După 2-3 ani de activitate, tinerii profesori vor proceda la fel ca şi până acum şi vor pleca spre alte domenii care oferă mai multe satisfacţii. Doar cu vorbe frumoase, cu promisiuni fără acoperire în fapte, absolvenţii de calitate nu vor veni în învăţământ.
În loc să existe preocuparea pentru a face meseria de profesor cât mai atractivă, în loc să se facă eforturi în direcţia motivării profesorilor pentru a-şi face în mod ireproşabil datoria la catedră, acum se încearcă desfiinţarea titularizării în învăţământ şi prin aceasta punerea sub semnul întrebării a stabilităţii pe post a profesorilor care şi-au câştigat posturile prin concurs. De ce este atât de greu de înţeles pentru factorii responsabili din MECTS faptul că există o mare deosebire între angajarea unui muncitor într-o societate comercială şi angajarea unui profesor într-o unitate de învăţământ care aparţine statului român? Ar trebui să fie clar pentru toţi că profesorii aparţin sistemului de învăţământ românesc şi că ei prestează serviciu public în folosul statului român şi al întregii societăţi. Responsabilitatea pentru angajarea profesorilor nu poate fi lăsată la latitudinea unor persoane care nu pot să facă întotdeauna deosebirea între interesul personal şi interesul public.
Titularizarea înseamnă pentru un profesor ceea ce înseamnă inamovibilitatea pentru magistraţi. Profesorul titular ştie că trebuie să fie preocupat doar de munca sa, că trebuie să-şi facă cu prisosinţă datoria, că trebuie să construiască pentru viitor şi să sfinţească acel loc fără să se teamă de imixtiuni ale mediului politic sau de antipatii personale. Cred că lăsarea la latitudinea directorului şi a comunităţii locale a atribuţiilor de recrutare, motivare şi disponibilizare a personalului didactic va avea consecinţe grave asupra calităţii învăţământului românesc.
Doar o parte dintre modificările referitoare la conducerea unităţilor de învăţământ pot fi considerate ca acceptabile. Astfel, poate fi o măsură bună cooptarea în Consiliul de Administraţie a unui număr mai mare de părinţi şi de reprezentanţi ai Consiliului Local. Dar este foarte important să se găsească şi modalităţile de a-i convinge pe aceştia să participe la şedinţe şi să se implice în activitatea unităţii de învăţământ. Şi până acum în Consiliul de Administraţie erau incluşi un reprezentant al părinţilor şi un reprezentant al consiliului local, dar aceştia nu participau deloc sau doar sporadic la şedinţe. Dacă şi în viitor lucrurile vor sta la fel, există riscul ca activitatea acestui organ suprem de conducere a unităţii de învăţământ să se blocheze. O măsură bună mi se pare şi interdicţia ca directorul să nu poată fi şi preşedinte al Consiliului de Administraţie, astfel evitând-se un posibil conflict de interese.
În legătură cu interdicţia pentru director de a fi membru de partid, consider că prin aceasta nu se va realiza depolitizarea sistemului de învăţământ atâta timp cât inspectorii sunt numiţi politic, iar directorii sunt obligaţi să pună în practică deciziile inspectorului şcolar. Prin această măsură se interzice de fapt să se promoveze în unităţile de învăţământ o altă politică decât cea a partidului aflat la guvernare.
Studiind cu foarte mare atenţie prevederile acestui proiect am constatat că liderul de sindicat are mult mai puţine atribuţii la nivelul unităţii de învăţământ. Rolul său de observator la şedinţele Consiliului de Administraţie nu mai este explicit precizat, ca şi participarea sa la luarea altor decizii importante luate la nivelul conducerii unităţii de învăţământ. La fel de îngrijorător este faptul că nu se precizează rolul extrem de important pe care trebuie să îl aibă consilierul psihopedagog în cadrul unităţii de învăţământ şi mai mult nu este nici măcar prevăzută obligativitatea ca în fiecare unitate de învăţământ de stat cu personalitate juridică să existe un consilier psihopedagog.
Consider că acest proiect trebuie supus unei dezbateri publice reale şi desfăşurate într-o perioadă de timp care să permită tuturor factorilor interesaţi să contribuie la îmbunătăţirea sa şi la găsirea celor mai bune soluţii pentru rezolvarea problemelor aflate deja în divergenţă.

sâmbătă, 27 martie 2010

Gala Premiilor TNL

La invitaţia lui Alexandru Marin, am participat astăzi la Gala Premiilor TNL împreună cu Lulutza, Lilick si Cepeca. A fost o ocazie de a fi alături de mulţi tineri, dar şi de personalităţi liberale precum Andrei Chiliman, Mircea Ionescu-Quintus, Dinu Zamfirescu, Crin Antonescu, Călin Popescu-Tăriceanu, Mihai Voicu. M-am bucurat pentru faptul că Diana Tuşa a obţinut premiul pentru cel mai bun blog. M-a surprins plăcut şi prezenţa pe scenă a tânărului Alexandru Marin, căruia îi prevăd un frumos viitor politic.

vineri, 26 martie 2010

PROTEST

Sunt solidar cu profesorii buzoieni

Fiţi alături de noi şi veţi fi alături de voi!

Buzău, 24 martie 2010
Dragii noştri colegi,

Vă uitaţi la ştiri şi vă întrebaţi: „Ce e şi cu profesorii buzoieni? Nu suntem şi noi în aceeaşi situaţie? Ce rost are să se agite? Oricum nu rezolvă nimic!”
Suntem convinşi că aţi înţeles de mult că cei ce ne conduc în mod deliberat dau ordonanţe peste ordonanţe, declaraţii peste declaraţii din care nu se mai înţelege nimic. Vor să atragă asupra noastră mânia părinţilor. Vor să ne dezbine. Mai mult, vor să ne învrăjbească! Voi, colegii din alte judeţe, veţi spune: „De ce buzoienii să ia salarii mai mari, iar noi, pentru aceeaşi muncă, să primim bani mai puţini?”
Noi afirmăm însă altceva: „De ce să nu ne luăm noi drepturile legale, consfinţite şi prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile, şi prin abrogarea ordonanţelor 31 şi 41 din 2009, abrogare făcută de chiar Curtea Constituţională? Cel mai important for al statului de drept, Curtea Constituţională, a precizat că nicio ordonanţă de urgenţă nu poate invalida o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă. De aceea am întrerupt cursurile! De aceea am ieşit în stradă!
E dreptul nostru să avem salarii mai mari!
Dar dreptul nostru este şi al vostru!
…Şi atunci revenim şi vă spunem ferm aşa: Trebuie să ne luăm şi noi, conform legii, salariile mărite, dar trebuie să le luaţi şi voi, tot mărite, pentru că vrem ca legea să funcţioneze la fel pentru toţi!
Suntem toţi colegi, muncim împreună în numele aceleiaşi nobile misiuni şi al aceloraşi idealuri de adevăr, dreptate, demnitate.

Suntem dascăli, adică cei responsabili de viitorul ţării. Noi, şi nu cei ce, conjunctural, ne conduc, răspundem de cum vor fi oamenii acestei ţări!
Suntem categoria socială la care inteligenţa trebuie să se conjuge cu dăruirea, dar şi cu demnitatea, pentru că suntem modelele elevilor noştri.
Dacă ne lăsăm călcaţi în picioare şi umiliţi, nu suntem demni să facem educaţie.
Trebuie să fim uniţi şi să luptăm pentru demnitatea de a fi dascăli. Merităm cu toţii un loc mai bun în societate, dar trebuie să luptăm pentru acest loc.
Avem acum în faţă două posibilităţi: să continuăm protestele singuri, iar guvernanţii să găsească soluţii de a ne aduce şi pe noi la nivelul de salarizare din octombrie 2009, sau să ne unim cu toţii, pentru a-i determina pe conducătorii - care ne umilesc şi ne dispreţuiesc - ca toţi dascălii ţării să primească salariile mărite, după lege.


De aceea vă chemăm cu tărie să ne fiţi alături, fiindcă doar aşa luptaţi şi pentru drepturile voastre!
DREPTATEA ESTE A NOASTRA!!!!!!

Cu colegialitate,
Dascălii buzoieni


Avem rugamintea sa impartasiti pe toate caile posibile: mail, manifest, mass-media etc. tuturor cunoscutilor dumneavoastra urmatorul mesaj din partea noastra:



Doamnelor şi Domnilor,
Cetăţeni ai României,
Stimaţi părinţi,
Dragi elevi,

Ne cerem tuturor scuze pentru că protestul nostru vă afectează şi pe dumneavoastră.
Ne-am dori să reluăm activitatea dar tratamentul acordat nouă de Guvernul României care nu recunoaşte hotărârile judecătoreşti pune în pericol viitorul acestei ţări.
Nerespectarea sau aplicarea discreţionară a legilor într-un stat duce la dictatură. Este un risc care nu trebuie lăsat să se întâmple. Asta se doreşte prin modul în care acţionează acum ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului la ordinul Guvernului României.
Nu putem lăsa viitorul copiilor dumneavoastră, a copiilor noştri la bunul plac al celor care conduc la un moment dat ţara.
Dacă acum se va întâmpla, viitorul va însemna întoarcerea înapoi cu 20 de ani, când doar partidul unic şi acoliţii lui contau.
Nu ne condamnaţi pentru că nu lăsăm să fie atacată democraţia!
Nu vă lăsaţi păcăliţi şi veniţi alături de noi pentru a asigura un viitor copiilor noştri.

Semnează,
Personalul didactic din învăţământul buzoian

Ion Dobre, preşedintele Sindicatului Învăţământului Preuniversitar " Ion Neacşu "din Buzău face apel la solidaritate

Facem apel la toate organizaţiile sindicale ale învăţământului din întreaga ţară!

Dragi colegi din întreaga tară, vă rugăm să vă solidarizaţi în cel mai scurt timp cu acţiunile noastre de protest organizate de membrii Sindicatului Invatamantului Preuniversitar " Ion Neacsu "din Buzau, pentru ca "unde-i unul nu-i putere la nevoi şi la durere", si sa analizati proiectul Legii Educaţiei Naţionale, pentru a ne opune masurilor de desfiintare a invatamantului prin disponibilizările masive care se ascund ăn spatele salarizarii " per capita" şi împotriva altor idei aberante scrise în acest proiect !

Numai împreună vom izbândi !

Cadrele didactice buzoiene încrezătoare în flacăra dreptăţii!


joi, 25 martie 2010

Colegi buzoieni, aveţi respectul şi susţinerea noastră morală!

L-am cunoscut pe Ion Dobre, liderul Sindicatului Învăţământului Preuniversitar Buzău acum 7-8 ani la cursurile de formare pentru liderii de sindicat organizate de FSLI la Olăneşti. Atunci era doar vicepreşedinte al sindicatului. După decesul domnului Ion Neacşu a devenit liderul sindicatului şi în scurt timp s-a dovedit a fi un demn urmaş al acestuia. L-am reîntâlnit în octombrie 2008 la Camera Deputaţilor cu ocazia uneia dintre multele acţiuni organizate de FSLI. Pot să spun că deşi ne-am văzut rar în aceşti ani, prietenia noastră a rămas aceeaşi. Sunt cu sufletul alături de prietenul meu Nelu şi de colegii noştri buzoieni. Admir puterea lor de a rezista şi curajul de a înfrunta dictatura. Urmăresc cu sufletul la gură ştirile despre ,,revolta'' fraţilor noştri şi sper să se întâmple o minune ca să putem fi alături de ei. Nu înţeleg de ce suntem atât de nepăsători faţă de suferinţele pe care le îndură colegii din Buzău. Mai devreme sau mai târziu sunt convins că vom ajunge în aceeaşi situaţie.
Colegi buzoieni, vă felicit pentru că aveţi demnitate, pentru că aveţi puterea de a rezista, pentru că ştiţi să rămăneţi în picioare până la capăt. Sunt sigur că domnul Neacşu este mândru de voi şi de acolo din Ceruri veghează asupra voastră.

Din Legea lui Funeriu: Până în clasa a XII-a elevii sunt evaluaţi de şase ori

Portofoliul educaţional sau ''cartea de identitate educaţională'' cuprinde totalitatea diplomelor, certificatelor sau a altor înscrisuri obţinute în urma evaluării competenţelor dobândite în contexte de învatare formale, non-formale si informale. De la începutul clasei pregătitoare şi până la finalul liceului, elevii vor fi evaluaţi de şase ori.

Astfel, la finalul clasei pregătitoare, cadrul didactic responsabil întocmeste un raport de evaluare a competenţelor cognitive, emoţionale şi sociale ale copilului. De asemenea, la finalul clasei a II-a, fiecare şcoală, în baza unei metodologii elaborate de MECTS, organizează şi realizează evaluarea achiziţiilor fundamentale: scris-citit şi matematică. Rezultatele evaluarilor constituie documente din Portofoliul educaţional al elevului.

La finalul clasei a IV-a, MECTS va realiza, prin eşantionare, o evaluare la nivel naţional a competenţelor fundamentale dobândite în ciclul primar, dupa modelul testărilor internaţionale pentru diagnoza sistemului de învăţământ la nivel primar.

La finalul clasei a VI-a, elevii sunt din nou evaluaţi. Astfel, toate scolile, în baza unei metodologii elaborate de MECTS, îi vor evalua pe elevi prin două probe transcurriculare: limbă şi comunicare (limba româna şi o limbă străină), matematica şi ştiinte. Rezultatele evaluărilor sunt utilizate pentru elaborarea planurilor individualizate de învăţare ale elevilor şi pentru orientarea şcolară către un anumit tip de liceu.

La finalul clasei a IX-a, se va realiza o evaluare naţională transcurriculară obligatorie a tuturor elevilor. Rezultatele evaluării se exprimă printr-un punctaj, similar testelor internaţionale. Evaluarea se va face prin următoarele probe: o probă transdisciplinară scrisă de evaluare a competenţelor de comunicare în limba maternă şi într-o limbă de circulaţie internaţională, o probă transdisciplinară scrisă de evaluare a competenţelor la matematică şi ştiinţe şi o probă practică de evaluare a competenţelor de utilizare a calculatorului.

Celelalte competenţe-cheie vor fi evaluate de catre diriginte, consilierul şcolar şi colectivul de profesori ai clasei, în baza unei metodologii stabilite prin ordin al ministrului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, se menţionează în proiectul de lege.

La finalul clasei a XII-a/a XIII-a, se va sustine examenul national de bacalaureat care va consta din două probe scrise (una transdisciplinară la limba şi literatura română şi o limbă de circulaţie internaţională şi o probă transdisciplinară în funţie de profil), la care se adaugă proba orală de comunicare în limba română, proba de evaluare a competenţelor lingvistice şi cea de evaluare a competenţelor digitale.

Sursa: www.realitatea.net

Evaluare să fie, dar măcar să avem ce evalua. Sau facem evaluare doar de dragul evaluării?

miercuri, 24 martie 2010

Creşterea salarială cu 33% încasată de unii profesori ar putea să fie scăzut din salariile următoare


"În trimestrul I sunt cadre didactice care au luat salarii majorate cu încă 33% şi nu au mai ajuns sumele prevăzute pentru trimestrul I la alte cadre didactice nici măcar să-şi ia acel 17%. Prin mandatul dat de dl. prim-ministru noi vom aduce din trimestrele II, III şi IV sume şi vom majora bugetul prevăzut pentru trimestrul I ca să putem acorda integral drepturile salariale în trimestrul I", a declarat secretarul de stat din Ministerul Finanţelor, Gheorghe Gherghina.

În ceea ce priveşte majorarea de 33% acordată în unele cazuri prin hotărâri definitive ale instanţelor judecătoreşti, secretarul de stat a precizat că Executivul urmează să elaboreze un nou act normativ, după discuţiile care vor avea loc marţi cu sindicatele.

Întrebat dacă profesorii care au încasat deja majorarea de 33% vor primi mai puţini bani în lunile următoare, Gherghina nu a exclus această posibilitate.

"Prin actul normativ pe care îl discutăm marţi cu partenerii sociali vom reglementa şi modul de recuperare, sunt mai multe variante. Poţi să recuperezi şi într-o lună-două, şi într-o perioadă mai lungă", a spus el.

Secretarul de stat a explicat că, atunci când a fost elaborat bugetul pe anul 2010, Guvernul a avut în vedere salarii care includeau doar majorarea de 17%.

"La unele judeţe, cum este şi Buzău, instanţele au acordat prin hotărâri judecătoreşti definitive şi creşterea de 33%, care nu este prevăzută în bugetul pe 2010", a explicat el.

Parlamentul a adoptat în septembrie 2008 o Lege care prevedea majorarea salariilor cadrelor didactice cu 50%. O parte din această majorare - respectiv 17% - s-a dat în noiembrie 2008, iar acordarea diferenţei de 33% a fost amânată de Guvern prin acte normative succesive. Unele cadre didactice au obţinut însă în instanţă majorarea de 33%.
Sursa: www.realitatea.net
Până acum eram bucuroşi atunci când câştigam un proces prin care obţineam recuperarea unor drepturi salariale neplătite. Ştiam că singura noastră şansă era acţiunea în justiţie. Guvernanţii de până acum nu şi-au permis să nu pună în executare hotărârile judecătoreşti definitive şi irevocabile. Eu cred că suntem unica ţară din Europa în care hotărârile judecătoreşti definitive şi irevocabile se discută şi nu se execută. Ceea ce se întâmplă acum este nu numai sfidător la adresa noastră, ci şi foarte periculos. Daca aceasta nu este dictatură, atunci este hoţie pe faţă. Hai Buzăul!

Eveniment 21 martie 2010 “ Nu lăsa violenţa să conducă familia ta”- Palatul Parlamentului

La întrunire au participat ca invitaţi 63 de persoane printre care s-au numărat profesori, părinţi, consilieri, directori de şcoli, cadre universitare precum şi cei patru psihologi colaboratori ai acestui proiect. Alături de aceştia şi de organizatori au fost şi reprezentanti ai presei.

Persoane care au luat cuvantul:

1. Diana Stanculeanu, reprezentantul organizatiei „Salvati copiii”.
Prezentarea sa a fost orientata pe faptul că persoanele care au nevoie de ajutor se pot baza pe această instituţie. Persoanele care nu găsesc rezolvarea singure, pot cere ajutor acestei organizaţii. Prezentarea sa a fost orientata pe faptul că cifrele referitoare la violenţa copiilor "sunt îngrijorătoare", fiind înregistrate procente de 75% la părinţii care recunosc că îi bat uneori pe copii şi procente asemănătoare în cazul copiilor care au recunoscut că au fost victima sau au comis o violenţă în şcoală.
2. Nina Mocănaşu, reprezentant al Direcţiei Generale pentru Asistenţă Socială- Bucureşti.
A vorbit despre susţinerea copiilor în şcoli şi în familie. Această instituţie oferă ajutor legal copiilor abuzaţi, fie de părinţi, fie de colegii sau profesorii de la şcoală. Părinţii trebuie să înveţe să se adreseze acestei instituţii fără frică. Mai mult, dumneai crede că violenţa pe care o manifestă copilul este învăţată de la televizor, mai ales având în vedere că în ziua de astăzi, părintele nu mai verifică nici programul de vizionare al copilului, nici posturile pe care acesta le urmăreşte.
3. Mirela Zivari, doctor în psihologie
A susţinut ideea unanim acceptată că fiecare şcoală are nevoie de un psiholog pentru a reduce actele de violenţă din aceste instituţii. Copii au nevoie de consiliere, atunci când nu o pot primi acasă. Tot dumneaei a atins problema educaţiei atât în societate cât şi în familie. Copiii ai căror familii sunt plecate în străinătate la muncă au nevoie de supraveghere intensă; tot în această categorie intră şi părinţii care nu se interesează de copii lor aşa cum ar trebui.
4. Daniela Gheorghe, psiholog specializat în psihologia copilului
A avut o demonstraţie ce includea părinţii participanţi la acest eveniment. Scopul demonstraţiei era o abordare violentă versus o abordare calmă a parintelui faţă de copil sau chiar a profesorului faţă de elev. Rezultatul era influenţarea comportamentului copilului în cele două situaţii.
5. Crisitan Olteanu, consilier local în sectorul 5
A subliniat importanţa unor măsuri imediate pentru combaterea violenţei în şcolile din sectorul 5. Mai mult, a dorit să sublinieze că va acorda srpijinul lui împreună cu cel al deputatului Alina Gorghiu pentru implementarea unor măsuri necesare combaterii violenţei în şcoli. Primul pas este reprezentat de aducerea în comitetul de conducere al fiecărei şcoli a unui psiholog specializat.
6. Alina Gorghiu, deputat în colegiul nr. 22, Bucureşti, colaborator al Asociaţiei “O Şansă pentru Viitor”
A subliniat importanţa modificării noii legi a educaţiei, în sensul introducerii psihologului şcolar în fiecare unitate de învăţământ. În calitate de Vice- preşedinte al Comisiei Împotriva Abuzurilor, doamna deputat a îndrumat persoanele care sesizează un abuz sau sunt chiar victime ale acestuia, să se adreseze acestei instituţii.
Concluzii:
- crearea unui grup de lucru pentru a se cauta cât mai multe soluţii de combatere a violenţei şi de educare a parinţilor şi cadrelor didactice, prin îmbunătăţirea cadrului legislativ actual sau promovarea de noi acte normative;
- organizarea de cursuri de educaţie parentală la Parlament, ţn colaborarecu Organizaţia Salvaţi Copiii şi alte ong-uri;
- modificarea cadrului legislativ referitor la violenţa domestică şi protecţia copilului;
- participanţii au aflat cauzele violenţei în familie şi în şcoli, au aflat despre temerile copiilor, aspecte care îi influenţează şi le cultivă comportamentul agresiv. De asemenea, au aflat despre metodele de combatere ale acestui fenomen care a luat amploare în România;
- procesul complex, de prevenire a violenţei, care a cuprins copiii de diferite vârste, trebuie să înceapă cu înţelegerea rolului părinţilor şi, mai ales, a cauzelor care au provocat degenerarea conflictelor până la acest nivel;
- violenţa nu reprezintă un comportament înnăscut, ci este o deprindere care se învaţă având ca model propria familie;
- un copil este extrem de maleabil şi reacţionează conform celor văzute la televizor sau chiar în jocurile de pe calculator, care le sunt cumpărate de părinţi, fără să se gândească măcar o clipă la faptul că cel mic poate învăţa să dea cu pumnii mai mult decât la nivel virtual;
- participanţii la acest training au aflat motivele care îi determină pe elevi să izbucnească uneori în accese de furie, de ce nu pot fi stăpâniţi, de unde provine lipsa de teamă de autoritate a profesorului sau de reprecursiuni şi care este vina adultului în toată această istorie zbuciumată care modelează caracterul viitorului părinte;
- o chestiune subliniată de persoanele care au postat comentarii pe blog, o reprezintă faptul că, în România, diferenţa dintre psiholog şi psihiatru nu este una bine înţeleasă şi din această cauză părinţii şi chiar copiii lor nu au încredere în apelarea la soluţia psihologică. Problema nu stă în definire ci în acceptarea faptului că un psiholog în şcoală reprezintă soluţia paşnică de rezolvare a unei situaţii conflictuale, iar un psihiatru deja tratează o problemă psihică, diagnosticată anterior.
- interesul diriginţilor, profesorilor şi chiar al directorului unei şcoli este de mult pierdut, mai ales că astfel de acte de violenţă se petrec sub atenta lor supraveghere: Această opinie este impărţită şi de o parte a comentatorilor pe blog.
- concluzia conform căreia sistemul nu funcţionează încă, concluzie împărtăşită şi de o parte din comentatorii blogului, este că frica de proprii părinţi sau profesori le îndeamnă pe victime să nu apeleze la ajutor de specialitate.

Măsuri propuse:
- continuarea unor astfel de dezbateri sau traininguri care capătă din ce în ce mai multă susţinere;
- modificarea regulamentului şcolar, cu contribuţii din partea organizaţiilor neguvernamentale;
- perfecţionarea pregătirii profesionale a cadrelor didactice, axându-se în special pe formarea psiho-pedagogică;
- introducerea mediatorului şcolar, a psihologului şi a consilierului în toate unităţile şcolare;
- susţinerea parteneriatului dintre şcoli şi organizaţii neguvernamentale;
- îndemnarea tuturor părinţilor, bunicilor şi profesorilor să adreseze toate abuzurile sau actele de violenţă la care sunt martori către Direcţia Generală Pentru Asistenţă Socială;
- îndemnarea tuturor părinţilor, bunicilor şi profesorilor să adreseze toate abuzurile sau actele de violenţă la care sunt martori către Comisia pentru Cercetarea Abuzurilor din camera Deputaţilor

marți, 23 martie 2010

Dispare învăţământul vocaţional?

Dascălii au pichetat astăzi sediul Ministerului Educaţiei, solicitând mai mulţi bani pentru şcoli şi salarii. Profesorii sunt nemulţumiţi că Executivul nu a alocat suficient de mulţi bani pentru şcolile vocaţionale, cele de artă şi sportive.

Bugetele acestor unităţi de învăţământ a fost stabilit pe cap de elev, astfel că fondurile vor ajunge pentru cel mult un trimestru de studiu. Ieri, ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, a dat asigurări că "există bani pentru plata tuturor salariillor profesorilor până la sfârşitul anului".Guvernul ia în calcul transformarea orelor de studiu individual în predare pe grupe. Profesorii spun că o asemenea măsură nu va scoate din elevi un nou Dinu Lipatti.

Sursa: www.evz.ro
Este clar faptul că banii alocaţi vor fi insuficienţi. Costul standard pentru aceste unităţi şcolare a fost stabilit la jumătate din valoarea actuală. Suma alocată în prezent este în medie de 6240 lei/elev/an, iar costul standard per elev stabilit prin H.G. 1618 din 2009 este de 3098 lei/elev/an.

luni, 22 martie 2010

Fac ce fac şi iar ajung vedetă!

Mi-a plăcut mult de tot replica lui Ionică din ,,Liceenii''. În ultima vreme a ajuns să mi se potrivească şi mie. Redevenind serios, sper ca Dumnezeu să ne ajute să trecem şi peste această perioadă foarte grea pentru şcoala românească.

duminică, 21 martie 2010

Pasajul Basarab este aproape gata


Timp de 3 zile este închisă circulaţia în zona Basarab din cauza lucrărilor la pasajul Basarab. Astăzi am trecut prin zonă şi am vrut să păstrez pentru viitor aceste imagini. Peste câteva luni pasajul va fi terminat.













sâmbătă, 20 martie 2010

Întrebări pentru responsabilii din MECTS

- În condiţiile în care există şcoli generale în care se învaţă în 2 şi chiar 3 schimburi din cauza numărului mare de clase, cum vor putea fi organizate în şcolile generale clasa pregătitoare şi clasa a IX-a?
- Ce destinaţie vor căpăta spaţiile excedentare rămase în licee după trecerea clasei a IX-a la gimnaziu şi de unde vor proveni fondurile necesare pentru administrarea şi conservarea acestora?
- Cum vor putea profesorii să elaboreze planuri individuale de învăţare pentru fiecare elev, în condiţiile în care, la disciplinele care au alocate câte o oră pe săptămână, un profesor lucrează cu aproximativ 500 de elevi?
- Dacă elevii beneficiază de tarif redus cu 50% pentru transportul local în comun, de suprafaţă şi subteran, precum şi pentru transportul intern auto, feroviar şi naval, de tarife reduse cu 75% pentru accesul la muzee, concerte, spectacole de teatru, operă, film şi la alte manifestări culturale şi sportive organizate de instituţii publice, de ce nu beneficiază şi profesorii de aceleaşi facilităţi?
- Cum poate primăria sectorului sau localităţii în care se află unitatea de învăţământ să aplice amenzi părinţilor elevilor care nu frecventează cursurile dar care locuiesc pe raza altui sector al Capitalei sau al unei alte localităţi?
- Dacă deciziile privind angajarea, evaluarea, răspunderea disciplinară, disponibilizarea întregului personal din unităţile de învăţământ se iau la nivelul acestora, atunci de ce nu se desfiinţează inspectoratele şcolare?
- Dacă se desfiinţează titularizarea în sistemul de învăţământ, nu este clar faptul că odată cu pierderea stabilităţii şi siguranţei locului de muncă dispare şi calitatea actului didactic?
- Cum se va putea realiza cvorumul necesar pentru desfăşurarea şedinţelor Consiliului de Administraţie constituit din 1/3 membri cadre didactice, 1/3 reprezentanţi ai părinţilor şi 1/3 reprezentanţi ai consiliului local, în condiţiile inexistenţei unei indemnizaţii de şedinţă?

Andrei Chiliman a rezolvat criza grădiniţelor în sectorul 1

,,Toţi copiii din sectorul 1 cu vârstă de grădiniţă au un loc asigurat'', se mândreşte primarul sectorului 1, Andrei Chiliman care a anunţat că în acest an vor fi finalizate 800 de locuri în grădiniţe. Astfel, sectorul 1 al Capitalei este prima zonă din ţară care a rezolvat criza locurilor în unităţile de învăţământ preşcolar.
Primarul nostru este şi singurul care organizează în fiecare an competiţii sportive pentru elevi, de câţiva ani aflându-se în desfăşurare Cupa 1 la care participă majoritatea şcolilor generale şi liceelor din sector.

vineri, 19 martie 2010

Din Legea lui Funeriu(2)

Conducerea unitatilor de învatamânt

Art.82 (1) Unitatile de învatamânt preuniversitar sunt conduse de consiliile de administratie si
de directori, ajutati, dupa caz, de directori adjuncti. În exercitarea atributiilor ce le revin,
consiliile de administratie si directorii conlucreaza cu consiliul profesoral si cu comitetul de
parinti.
(2) Consiliul de Administratie (CA) este organul suprem de conducere a unitatii de
învatamânt si este format din 1/3 membri cadre didactice alese de catre personalul didactic al
scolii si 1/3 reprezentanti ai parintilor si 1/3 reprezentanti ai consiliului local, desemnati de
catre acestia si care nu pot fi cadre didactice în unitatea scolara respectiva.
(3) Marimea Consiliului de Administratie variaza între 7–15 membri, în functie de marimea
unitatii de învatamânt si se întâlneste lunar sau ori de câte ori este nevoie, la solicitarea
directorului, a presedintelui consiliului de administratie sau a doua treimi dintre membri.
Metodologia-cadru de organizare si functionare a consiliului de administratie este stabilita
prin ordin de ministru.
(4) Consiliul de administratie are urmatoarele atributii principale:
a) aproba proiectul de buget si executia bugetara la nivelul unitatii de învatamânt;
b) aproba planul de dezvoltare institutionala elaborat de directorul unitatii de învatamânt;
c) aproba CDS la propunerea consiliului profesoral;
d) stabileste pozitia scolii în relatiile cu terti;
e) organizeaza concursul de ocupare a functiei de director si aproba directorul adjunct, la
propunerea directorului;
f) aproba planul de încadrare cu personal didactic si schema de personal nedidactic;
g) aproba programe de dezvoltare profesionala a cadrelor didactice la propunerea
consiliului profesoral;
h) realizeaza evaluarea performantelor profesionale ale cadrelor didactice, cadrelor
didactice auxiliare si ale personalului administrativ;
i) sanctioneaza abaterile disciplinare etice sau profesionale ale cadrelor didactice;
j) aproba comisiile de concurs si valideaza rezultatul concursurilor.
(5) Consiliul de administratie va fi condus de catre un presedinte ales prin vot de jumatate
plus unu dintre membrii sai, dintre reprezentanti ai parintilor si ai consiliului local. Directorul
este membru de drept al consiliului de administratie, dar nu poate ocupa functia de presedinte.
Atributiile presedintelui sunt stabilite de consiliul de administratie, în limitele legislatiei în
31
vigoare, dupa o metodologie generala stabilita de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului
si Sportului.
Art.83 (1) Directorul exercita conducerea executiva a unitatii de învatamânt. În cazul
unitatilor de învatamânt cu predare exclusiv în limbile minoritatilor, directorul are obligatia
cunoasterii limbii respective. În cazul unitatilor de învatamânt cu sectii de predare în limbile
minoritatilor, unul dintre directori are obligatia cunoasterii limbii respective.
(2) Directorul unitatii de învatamânt are urmatoarele atributii:
a) reprezinta legal unitatea de învatamânt si realizeaza conducerea executiva a acesteia;
b) este ordonatorul de credite al unitatii de învatamânt;
c) îsi asuma raspunderea publica pentru performantele unitatii de învatamânt pe care o
conduce;
d) propune spre aprobare consiliului de administratie regulamentul de organizare si
functionare al unitatii de învatamânt;
e) propune spre aprobare consiliului de administratie proiectul de buget si raportul de
executie bugetara;
f) raspunde de selectia, angajarea, evaluarea periodica, formarea, motivarea, încetarea
relatiilor contractuale de munca ale personalului din unitatea de învatamânt;
g) îndeplineste alte atributii stabilite de consiliul de administratie, conform legislatiei în
vigoare;
h) prezinta, anual, un raport asupra calitatii educatiei în unitatea sau în institutia pe care o
conduce. Raportul este prezentat în fata Comitetului de parinti si este adus la
cunostinta autoritatilor locale si a inspectoratului scolar judetean/al municipiului
Bucuresti.
Art.84 (1) Consiliul profesoral al unitatii de învatamânt este format din totalitatea cadrelor
didactice din unitatea scolara cu personalitate juridica, este prezidat de director si se reuneste
lunar sau ori de cate ori este nevoie la propunerea directorului sau la solicitarea a 2/3 dintre
membrii personalului didactic.
(2) Atributiile Consiliului profesoral sunt urmatoarele:
a) gestioneaza si asigura calitatea actului didactic;
b) stabileste codul de etica profesionala si monitorizeaza aplicarea acestuia;
c) propune consiliului de administratie masuri de optimizare a procesului didactic;
d) propune consiliului de administratie curriculumul la dispozitia scolii;
e) propune consiliului de administratie premierea si acordarea titlului de ,,profesorul
anului” personalului cu rezultate deosebite la catedra;
f) aproba sanctionarea abaterilor disciplinare ale elevilor;
g) propune consiliului de administratie sanctionarea cadrelor didactice pentru slabe
performante, încalcari ale eticii profesionale;
h) propune consiliului de administratie programele de formare si dezvoltare profesionala
continua a cadrelor didactice;
i) îndeplineste alte atributii stabilite de consiliul de administratie.
(3) La sedintele consiliului participa, fara drept de vot, si reprezentanti ai
Comitetului de parinti.



joi, 18 martie 2010

Din Legea lui Funeriu (1)

Personalul din învatamântul preuniversitar
Art.74 (1) Personalul din învatamântul preuniversitar este format din personal didactic,
personal didactic auxiliar si personal administrativ sau nedidactic.
(2) Personalul didactic este format din profesori.
(3) În învatamântul preuniversitar poate functiona personal didactic asociat.
(4) Personalul didactic auxiliar este definit conform prevederilor prezentei legi.
(5) Personalul administrativ functioneaza în baza Codului Muncii.
Art. 75 Functiile didactice pe tipuri si forme de învatamânt, precum si conditiile pentru
ocuparea acestora se stabilesc prin prezenta lege.
Art. 76 (1) În învatamântul preuniversitar public, privat si confesional, posturile se ocupa prin
concurs organizat la nivelul unitatii de învatamânt cu personalitate juridica conform unei
metodologii-cadru elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
(2) Concursurile pentru ocuparea posturilor didactice au un caracter deschis. La concurs se
poate prezenta orice persoana care îndeplineste conditiile prevazute de legislatia în vigoare.
(3) Angajarea si eliberarea din functie a personalului didactic în unitatile de învatamânt cu
personalitate juridica se fac de catre directorul unitatii, cu aprobarea consiliului de
administratie.
Art. 77 (1) Organizarea si desfasurarea concursului de ocupare a posturilor didactice auxiliare
si administrative dintr-o unitate de învatamânt sunt coordonate de catre director. Consiliul de
administratie al unitatii de învatamânt aproba comisiile de concurs si valideaza rezultatele
acestuia.
(2) Angajarea si eliberarea din functie a personalului didactic auxiliar si administrativ în
unitatile de învatamânt cu personalitate juridica se fac de catre directorul unitatii, cu
aprobarea consiliului de administratie.
Art. 78 (1) La nivelul fiecarei unitati si institutii de învatamânt preuniversitar se realizeaza
anual evaluarea activitatii personalului didactic si didactic auxiliar. Metodologia de evaluare
se stabileste prin ordin al ministrului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
(2) Rezultatele evaluarii stau la baza deciziei consiliului de administratie privind prelungirea
duratei contractelor individuale de munca si a celor referitoare la acordarea gradatiei de merit.
(3) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului dezvolta programul national de
stimulare a excelentei didactice, finantat din propriul buget, din care se premiaza excelenta
didactica.
(4) Metodologia de acordare a gradatiei de merit si a implementarii programului national de
stimulare a excelentei didactice se stabilesc de catre Ministerul Educatiei, Cercetarii,
Tineretului si Sportului.
(5) Salarizarea personalului didactic si didactic auxiliar se face în functie de performantele
profesionale, conform legislatiei în vigoare.
(6) Inspectoratele scolare judetene realizeaza auditarea periodica a resursei umane din
învatamântul preuniversitar. Rezultatele auditului se aduc la cunostinta celor în cauza,
consiliului de administratie al unitatii de învatamânt si Ministerului Educatiei, Cercetarii,
Tineretului si Sportului.
Art. 79 Deciziile privind angajarea, motivarea, evaluarea, recompensarea, raspunderea
disciplinara si disponibilizarea se iau la nivelul unitatii de învatamânt de catre Consiliul de
administratie al unitatii de învatamânt, la propunerea directorului, conform legislatiei în
vigoare. Angajatorul este unitatea de învatamânt.

România nu este Finlanda. România nu alocă 7,5% din PIB pentru învăţământ. Românii nu au educaţia, mentalitatea, bunul simţ pe care le au finlandezii. Aceste prevederi referitoare la angajare, evaluare, salarizare, respunderea disciplinară a personalului din învăţământ vor duce la blocarea activităţii nu numai în şcoli, ci şi în justiţe. Se introduce mult subiectivism, dispare siguranţa postului, a salarizării. Eu nu văd nimic bun în aceste prevederi. De acum profesia de dascăl va fi şi mai neatractivă. Cere prea multe sacrificii şi oferă prea puţin.

miercuri, 17 martie 2010

Ministrul educaţiei sfidează Legea privind transparenţa decizională

COMUNICAT DE PRESĂ
Bucureşti, 17.03.2010

Ministrul Daniel Funeriu continuă seria de abuzuri declanşate la scurt timp de la preluarea mandatului său la conducerea Ministerului Educaţiei, încălcând de această dată, cu bună ştiinţă, Legea privind transparenţa decizională în administraţia publică (Lg nr 52/2003).
Îi reamintesc ministrului Daniel Funeriu că, potrivit actului normativ invocat mai sus, înainte ca noua lege a educaţiei să fie discutată în Guvern, avea obligaţia de a o supune dezbaterii publice.
Prevederile Legii privind transparenţa decizională sunt clare: “în cadrul procedurilor de elaborare a proiectelor de acte normative, autoritatea administraţiei publice are obligaţia să publice un anunţ referitor la aceasta acţiune în site-ul propriu, să-l afişeze la sediul propriu, într-un spaţiu accesibil publicului şi să-l transmită către mass-media centrală sau locală, după caz. (....) (2) Anunţul referitor la elaborarea unui proiect de act normativ va fi adus la cunoştinţă publicului, în condiţiile alin. (1), cu cel puţin 30 de zile înainte de supunerea spre analiză, avizare şi adoptare de către autorităţile publice. Anunţul va cuprinde o notă de fundamentare, o expunere de motive sau, după caz, un referat de aprobare privind necesitatea adoptării actului normativ propus, textul complet al proiectului actului respectiv, precum si termenul limita, locul si modalitatea in care cei interesaţi pot trimite in scris propuneri, sugestii, opinii cu valoare de recomandare privind proiectul de act normativ”.
Despre conţinutul noii legi a educaţiei am aflat însă, până acum, doar „pe surse” şi, în mod cert, ne-am îngrozit: şcoală de patru ore pe zi, liceu de trei clase şi o nouă variantă de bacalaureat, la doar două materii.
Am înţeles că ministrul Funeriu vreo o lege a educaţiei care să îi poarte numele, dar un proiect viabil, necesar reformării învăţământului românesc greu încercat în ultima vreme, ar fi obligat la o serie de consultări cu toţi factorii implicaţi: sindicate, ONG-uri, comisii parlamentare de resort, directori de şcoli, reprezentanţi ai părinţilor şi, nu în ultimul rând, cu Opoziţia.
De aproximativ un an, pachetul legislativ al PNL privind educaţia a fost depus la Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor şi trenează uitat prin sertare, fără a fi pus pe ordinea de zi din raţiuni strict politicianiste.

Vreau să îi amintesc primului-ministru Emil Boc şi colegului său de partid, Daniel Funeriu, că trăim într-un stat de drept, în care trebuie respectate toate legile, nu doar cele care ne convin.
În consecinţă, cer ministrului Educaţiei, Daniel Funeriu, depunerea mandatului, pentru a lăsa loc unui profesionist care să respecte legea şi care să aibă o viziune pe termen lung a reformei sistemului educaţional.

Alina Gorghiu, deputat PNL

marți, 16 martie 2010

O zi alături de prieteni

Astăzi am avut o zi foarte obositoare. Am început orele la 8,00, apoi la 15,00 a trebuit să particip în Comisia de contestaţii la faza pe municipiu a Olimpiadei de istorie, iar de la 18,00 la 21,00 am participat la şedinţa Adunării Generale a Liderilor S.I.P. sector 1. Deşi am avut atâtea de făcut, a fost o zi plăcută. Am avut aproape oameni deosebiţi, majoritatea dintre ei fiindu-mi foarte buni prieteni. Am avut bucuria de a afla că un om deosebit, un profesor foarte apreciat şi un minunat prieten, domnul inspector Mihai Manea citeşte constant blogul meu. În plus, am avut marea plăcere de a-i oferi culegerea mea de teste grilă pentru Academia de Poliţie şi de a primi în dar culegerea dânsului. Întotdeauna am ştiut că domnul Manea este un om minunat. Este singurul inspector de istorie din cei 5 pe care i-am prins în funcţie în activitatea mea didactică pentru care am o stimă nemărginită. Am infinita obligaţie de a-i mulţumi pentru încrederea pe care a avut-o permanent în mine. Mereu m-am străduit să nu îi înşel încrederea şi aşteptările. Folosesc şi această ocazie pentru a-i mulţumi din tot sufletul.
Surprizele plăcute au continuat la şedinţa de sindicat unde, pe lângă problemele foarte serioase legate de neplata unor drepturi salariale şi de organizarea unor acţiuni de protest, am avut ocazia să discut pe diverse teme şi să mă conving încă o dată că am aproape oameni deosebiţi precum profesorii şi liderii de sindicat Tudor Lupu, Marius Burhan, Adrian Drăguşanu. Ei sunt prietenii mei buni şi alături de ei voi desfăşura numeroase activităţi care, cu siguranţă, ne vor apropia şi mai mult.
Ziua nu se putea încheia fără să primesc o altă veste bună de la fostul meu coleg de facultate şi bunul meu prieten Sorin Ivan, directorul revistei ,,Tribuna Învăţământului'', care mi-a promis că va fi alături de noi duminică la acţiunea organizată la Palatul Parlamentului de Alina Gorghiu.

Lipsa banilor închide şcolile

Fără precedent: lipsa banilor închide şcolile
COMUNICAT DE PRESĂ
Bucureşti, 16.03.2010

Cer public o declaraţie din partea domnului ministru Daniel Funeriu în legătură cu situaţia de la Buzău, pentru că asistăm la un fenomen fără precedent: şcolile au închis astăzi porţile, în semn de protest faţă de încălcările legislaţiei de către Ministerul Educaţiei şi imixtiunea în deciziile judecătoreşti definitive.
Până în acest moment, singurul răspuns pe care l-a putut concepe ministerul, prin vocea purtătorului de cuvânt şi nu a ministrului, a fost acela că se va rezolva situaţia, iar sumele de bani datorate se vor plăti. Este un răspuns standard, pe care sindicatele din învăţământ l-au mai primit.
Este evident că precedentul creat la Buzău va atrage şi alte manifestări în forţă ale nemulţumirii generale şi este important de văzut ce reacţie va avea ministerul de resort. Promisiunea unei viitoare întâlniri cu reprezentanţi ai Ministerului Muncii nu poate calma spiritele, în condiţiile în care finanţarea pe cap de elev s-a dovedit o decizie neinspirată, cu atât mai mult cu cât este deja în aplicare din ianuarie 2010, deşi era anunţată ca fiind parte a programului de restructurare care demara în septembrie 2010, odată cu disponibilizările masive.
După toate aparenţele, situaţia fără precedent pe care o traversează învăţământul românesc nu poate fi gestionată de ministrul Daniel Funeriu, care a avut tot timpul să limiteze efectele reducerilor salariale. În schimb, domnia sa a considerat nimerit să prolifereze un comportament nedrept faţă de cei din educaţie, mergând până la a păstra în funcţii directori ilegali şi de a tolera decizii care încalcă drepturile angajaţilor din şcoli şi licee.
Partidul Naţional Liberal a respins cu tărie politica PDL de a colecta venituri la bugetul de stat prin adunarea leu cu leu a unor sume din reduceri salariale, nealocarea burselor şcolare sau a alocaţiilor pentru copii.
Economia românească are nevoie de stimularea mediului de afaceri, de relaxare fiscală pentru a produce şi a constitui bază de colectare, nu de cârpire a unor găuri din buget la modul acesta despotic.

Alina Gorghiu, deputat PNL

luni, 15 martie 2010

O poveste despre libertate

Vineri, 19 martie, la ora 13,00, eu şi cei 26 de elevi ai clasei a 10-a A, clasa la care sunt diriginte, vom participa la expoziţia “O poveste despre libertate” dedicată evenimentelor care au avut loc în decembrie 1989 în România şi organizată la sediul Reprezentanţei Comisiei Europene în România.
Transportul de la liceu şi înapoi se va face cu un autocar care ne este pus la dispoziţie. Autobuzul va sosi la liceu la ora 12, iar întoarcerea la liceu se va face în jurul orei 16,30.


duminică, 14 martie 2010

"Nu cu argumente filozofice şi umanitare se pot convinge tiranii, ci doar cu lancea lui Horea"


Dintre figurile ilustre ale fruntaşilor Revoluţiei române de la 1848 se detaşează ,,Crăişorul munţilor'', conducătorul moţilor din Munţii Apuseni. El a rămas peste secole simbolul luptei românilor transilvăneni împotriva asupritorilor. Astăzi mai mult decât oricând, sacrificiul şi lupta sa nu trebuie date uitării! Să fie oare nevoie de un alt Avram Iancu?








sâmbătă, 13 martie 2010

15 martie-o zi obişnuită

Pe 15 martie a izbucnit Revoluţia de la 1848 la Budapesta. Programul revoluţionar prezentat atunci cuprindea 12 puncte între care desfiinţarea iobăgiei şi egalitatea în drepturi pentru toţi cetăţenii, fără deosebire de naţionalitate şi religie, ceea ce a făcut ca şi mulţi intelectuali români să fie atraşi de acest program. Peste timp, ziua de 15 martie a devenit Ziua Maghiarilor de Pretutindeni şi este sărbătorită ca un fel de Zi Naţională de către maghiarii şi secuii din România. De fiecare dată, pe 15 martie în Ţinutul Secuiesc se vorbeşte despre autonomie teritorială şi este fluturat steagul naţional al Ungariei. De data aceasta se pare că lucrurile vor sta mult mai rău deoarece se pregăteşte proclamarea limbii maghiare ca limbă oficială a Ţinutului Secuiesc.
Poate că până la urmă va fi o zi de 15 martie ca oricare alta. Pentru români această zi nu înseamnă nimic. Pentru maghiarii din România poate avea doar o valoare simbolică şi poate fi sărbătorită doar ca pe orice alt eveniment din istoria maghiarilor.

vineri, 12 martie 2010

ALINA ŞI CRIN(UL)

Fetiţa mea iubeşte mult florile. Îi plac mai ales florile în ghiveci pentru că poate să le îngrijească şi să se bucure mai mult de frumuseţea lor.