joi, 22 decembrie 2011

Sunt pregătit să trec la nivelul următor

       Provin dintr-o familie de dascăli şi am ales cu sufletul această profesie, deşi sunt licenţiat şi al Facultăţii de Drept din Universitatea Bucureşti. Am visat să devin dascăl şi visul meu s-a împlinit. Apoi, am visat să devin judecător pentru a face dreptate în această societate nedreaptă. Am încercat, de 4 ori, să intru la Institutul Naţional de Magistratură şi am renunţat să mă mai chinuiesc să învăţ, atunci când presa a dezvăluit că multe dintre locurile la I,N.M. se vând pe bani grei. Am rămas în sistemul de învăţământ şi m-am străduit să-mi fac datoria cât am putut eu de bine.
      Sunt dascăl în aceeaşi unitate de învăţământ de 15 ani. În aceşti ani, am trecut prin tot felul de probleme şi am avut numeroase satisfacţii profesionale. Unele probleme mi le-am creat singur prin faptul că mereu am navigat împotriva curentului şi, de multe ori, m-am ridicat împotriva sistemului. Pe altele, mi le-au creat neprietenii. Întotdeauna m-am străduit să rămân OM şi să-mi fac datoria faţă de copiii României şi faţă de colegii de breaslă, care m-au ales să-i reprezint ca lider de sindicat. Sunt convins că au fost şi situaţii în care am greşit. Uneori, probabil că am fost prea exigent şi am lăsat prea mulţi elevi corigenţi. Alteori, poate că i-am dezamăgit pe colegii mei, care aveau aşteptări mai mari de la mine în calitate de lider sindical  Mereu am căutat să-mi fac datoria de dascăl şi să-i învăţ istorie pe copii, dar şi să contribui la educaţia lor, iar pe colegi să-i reprezint cu cinste şi onoare. De-a lungul anilor, de foarte multe ori, am avut sentimentul datoriei împlinite şi am avut numeroase dovezi că foarte mulţi dintre elevii mei au apreciat eforturile mele. 
       Cred că încep să îmbătrânesc sau conştientizez prea profund faptul că pot face mai mult pentru sistemul de învăţământ românesc decât fac în prezent. Nu mai găsesc satisfacţia de altădată în munca pe care o desfăşor la catedră. Mă simt pregătit să trec la un alt nivel al carierei profesionale. Am acumulat o bogată experienţă didactică şi destule cunoştinţe de management educaţional încât pot să fac şi altceva decât să fiu profesor. Sunt sigur că sistemul de învăţământ preuniversitar are nevoie de mine şi în altă calitate. Primul pas îl voi face în luna ianuarie, atunci când îmi voi depune dosarul pentru a deveni membru în corpul de experţi în managementul educaţional.

9 comentarii:

turisticus spunea...

Succes!
Ce face un expert?

Adrian spunea...

Cat de mult are nevoie miscarea de sindicat de lideri care au si cunostinte juridice! I-ati fi putut reprezenta pe colegi/membrii de sindicat in litigiile de munca in dubla calitate de presedinte/vicepresedinte de sindicat si consilier juridic al sindicatului. Cu 3-4 ore pe saptamana la catedra ati fi acumulat si vechime la catedra si vechime in profesia de jurist. Si, credeti-ma, nimeni (nici un avocat) nu ar fi putut reprezenta mai bine in instanta personalul din invatamant. Si Legea invatamantului din 1995 si Statutul personalului didactic din 1997 si LEN si actualele legi ale salarizarii in invatamant nu ar fi fost mai bine interpretate in beneficiul salariatilor din invatamant decat un cadru didactic cu specializari in istorie si in drept. Oricum, felicitari!

Anonim spunea...

Mult succes va doresc din tot sufletul si am convingerea ca veti face treaba buna!!!!!

Anca Naciu spunea...

Mult succes va doresc si sunt convinsa ca veti face treaba buna!

Daniel Mălăelea spunea...

Adrian,m-am chinuit 11 ani sa-i reprezint cat mai bine pe colegii mei si, cu mari eforturi, am ajuns vicepresedinte al unui sindicat de sector.Am fost mereu incomod pentru liderul pensionar al sindicatului de sector respectiv. Am fost nevoit sa-mi aleg un alt drum. Sunt inca lider de sindicat in liceul in care predau. Dar deja am ales un alt drum.Eu am dat mult de tot sindicatului si federatiei si am primit inapoi prea putin. Sunt in continuare alaturi de prietenii mei Liviu Marian Pop si Sorin Dragne, pe care-i sustin fara rezerve.Cu ei, miscarea sindicala mai are o sansa.

Adrian spunea...

Liderul acela de sindicat nu avea nevoie de consilier juridic? Sau atunci nu erau atat de multe litigii de munca? Era pentru el mai comod sa angajeze un avocat sau un consilier juridic care lua mereu de la 0 (zero) continutul legilor din invatamant? Atunci, nu trebuie sa ma mir de ce din 1997 pana in 2003-2004 nu a inteles nimeni ca prevederile din Statutul personalului didactic privind calculul sporurilor erau interpretate cu multe minusuri in defavoarea cadrelor didactice. Apropo: stiti care sindicat a castigat primul proces din tara cu privire la calculul iterativ al sporurilor?

Daniel Mălăelea spunea...

Sindicatul lui Voica de la Pitesti sau cel al lui Ienasescu de la Arad. Ei au fost mereu primii. Nu mai tin minte exact.

Adrian spunea...

La Pitesti, in 2003, au castigat doi contabili in doua procese la Curtea Jurisdictionala a Curtii de Conturi in urma unor imputari facute de aceasta institutie contabililor respectivi. In baza acelor sentinte, care au ramas irevocabile prin nerecurare, d-l Aurel Cornea a depus la comisiile de invatamant ale celor doua Camere ale Parlamentului memorii pentru clarificarea prevederilor din Statutul personalului didactic cu privire la modul de calculare a sporurilor. La Arad, la Tribunal, sindicatul a pierdut procesul dar a castigat in recurs la Curtea de Apel Timisoara in baza unui atecedent de la Tribunalul X. Interesant este ca, in recurs, la Curtea de Apel X, sentinta Tribunalului a ramas irevocabila invocandu-se antecedentul de la Curtea De Apel Timisoara. Mai multe pe: http://www.adevarul.ro/life/profesori-instanta-drepturi-salariale-miliarde_0_65395631.html

Daniel Mălăelea spunea...

Adrian, sunt prieten cu cei doi lideri de sindicat si stiu foarte multe despre rezultatele activitatii lor. Cu ei, cu Nelu Dobre de la Buzau, cu Sorin Dragne de la SIP sector 1 si inca 2-3 ca ei, miscarea sindicala din invatamant poate sa supravietuiasca. Dar trebuie facuta si multa curatenie.