C. Gheorghe. Aşa a fost cunoscut de către suporteri Ceauşilă, unul dintre golgheterii Diviziei A, la sfârşitul anilor ’80. Povestea celebrului „Ce Gheorghe”, fotbalistul-iniţială ajuns în industria construcţiilor din Grecia, este demnă de un film.
Ajuns la Universitatea în anul 1988, atunci când Craiova se reinventa după perioada de glorie, Gheorghe Ceauşilă a intrat imediat sub pielea suporterilor olteni. Avea exact ce trebuia pentru asta: tehnică, dribling, fantezie. N-avea însă nume de familie, pentru că îi fusese înlocuit cu o simplă iniţială - „C” - pe vremea junioratului. În România acelor vremuri, mult prea apropiată de universul distopic al lui Orwell, nimeni n-avea voie să poarte un nume fie şi asemănător cu al dictatorului Ceauşescu.
Valentin Ceauşescu i-a şters numele
Acum, la 43 de ani, fostul golgheter rememorează evenimentele care l-au transformat în singurul fotbalist-iniţială din ziarele şi din televiziunea României comuniste. „Am început fotbalul acasă, la Chimia Râmnicu-Vâlcea, la juniori. Apoi m-au luat în armată, la Steaua. Abia ajunsesem de câteva zile când a venit la mine Valentin Ceauşescu. «Copile, uite cum stă treaba», mi-a spus. «Ori îţi schimbi numele, ori îl transformăm în iniţială! Aşa nu poţi să joci fotbal, e ordin ştii tu de unde»”, povesteşte Ceauşilă, care avea 19 ani în acel moment. „N-am vrut să-mi schimb numele de familie, m-am gândit că n-o să ţină cine ştie cât, mai ales că încă nu ajunsesem să fac performanţă”, explică Gică.
Fotbalistul a jucat, în timpul armatei, la echipa de tineret a clubului Steaua, care era antrenată de Radu Troi, alături de Dan Petrescu, Ilie Dumitrescu şi Dumitru Stângaciu. A prins pentru câteva minute şi prima echipă, în anul în care Steaua a câştigat campionatul şi Cupa Campionilor.
„Am văzut un «Ce Gheorghe». Eram eu!“
Ceauşilă îşi aminteşte că a intrat în panică a doua zi după debutul său în Divizia A. „Eram acasă, la Vâlcea, şi am cumpărat ziarul Sportul, să văd dacă s-a scris ceva de mine. Am avut un şoc atunci când am citit echipa. Eu nu eram, deşi jucasem! Abia la a treia sau a patra citire am descoperit un «Ce Gheorghe» în caseta meciului şi am făcut legătura. Eram eu!”.
Cu timpul s-a obişnuit cu noul său nume „de scenă”, mai ales că aşa era şi strigat de suporteri la galerie.
Cîrţu l-a dat afară
Cariera lui Ceauşilă a cunoscut apogeul la Universitatea Craiova, cu care a câştigat Cupa şi campionatul în anul 1991, după Revoluţia care a înlăturat clanul Ceauşescu de la putere. Numele „Ceauşilă” devenise din nou dezirabil, comentatorii radio şi TV aveau voie să-l pronunţe.
Ascensiunea lui la Craiova s-a încheiat brusc: „Într-un turneu de pregătire în Ungaria m-am accidentat grav la menisc şi m-am operat. Sorin Cîrţu, antrenorul Universităţii, a crezut atunci că nu voi mai putea face niciodată performanţă şi mi-a spus să-mi caut altă echipă”.
Peste trei ani îşi ia cetăţenie elenă
Acesta a avut însă puterea de a o lua de la capăt şi a mai jucat fotbal de performanţă până în anul 1997, la echipe ca PAOK Salonic, Dinamo, Sportul şi FC Naţional. Apoi a plecat în Grecia, unde a devenit antrenor la juniori şi, apoi, antrenor-jucător lângă Atena. „Stau de unsprezece ani în Grecia, unde sunt antrenor la amatori, dar lucrez şi la o firmă de construcţii, ca proiectant. Peste trei ani îmi voi lua cetăţenia”, dezvăluie Ceauşilă.
Sursa: www.prosport.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu