miercuri, 7 octombrie 2009

Dumnezeu să vă odihnească, Doina şi Ion Aldea Teodorovici!

În Republica Moldova bate vântul schimbării. Fraţii noştri de dincolo de Prut trăiesc vremuri pentru care cândva mulţi au murit, pe care multe generaţii doar le-au visat. Ce păcat că pentru EI timpul nu a mai avut răbdare. Sunt sigur că de acolo din ceruri veghează asupra pământului sfânt al Basarabiei.






2 comentarii:

Mirea spunea...

Se pare ca moartea acestor doi mari romani a fost regizata in acele timpuri inca tulburi de dupa revolutie,de cei care continua sa creada ca Prutul este doar o granita intre doua tari vecine..."De avem sau nu dreptate/Eminescu sa ne judece"...cultul si respectul pt "domnul Eminescu"(asa cum le placeau sa spuna)imi aduce aminte de pozitia regretatului Grigore Vieru:"Fratii nostrii de peste Prut ne cred inapoiati spunand ca am ramas la Eminescu,iar noi raspundem ca la Eminescu abia daca se ajunge"...Pomeneste-i Doamne pe toti trei in cartea de aur a neamului romanesc!

Daniel Mălăelea spunea...

Si eu m-am gandit la toti trei cand am postat aceste cantece. De fapt nici nu pot fi separati. Ei au cantat versurile lui Grigore Vieru. Au plecat toti 3. Nimeni nu va mai canta Basarabia asa cum au facut-o ei. Ce mare pacat!