marți, 13 septembrie 2011

Trist...

        Am început acest an şcolar mai trist decât de obicei. M-am bucurat pentru că mi-am revăzut elevii şi o parte a colegilor. Dar sunt trist pentru că simt că nici în acest an şcolar nu se va întâmpla nimic bun pentru dascăli. Vom fi la fel de săraci, la fel de singuri, la fel de umiliţi de către autorităţile statului şi de către mass-media. Am ajuns să fim vânaţi de către toată lumea. Rareori cineva este de partea noastră în mod dezinteresat. Dascălului român îi râmâne speranţa. Îi râmân şi visele. Pe acestea nimeni nu i le poate lua. Din păcate, visele sunt efemere şi realitatea este din ce în ce mai dură. Cei care ar trebui să lupte pentru interesele noastre au abandonat de mult lupta. Nici nu ştiu dacă, în aceste împrejurări, cineva ar putea să facă mai mult. Sper că după alegerile de anul viitor, situaţia în ţară şi în sistemul de învăţământ se va schimba. Şi poate că atunci, pentru mulţi dintre noi, nu va fi prea târziu.

Un comentariu:

loredana spunea...

Nu se va schimba nimik si pt faptul ca nimeni nu se gandeste sa ia in calcul si posibilitatea de a lasa elevul sa fie el insusi,inca de prin cls 2-3 se fac eforturi pt a-i impune elevului metoda clasica de invatare prin cat mai multa memorare,asta fiind necesar pt nota maxima.
Lasa-ti elevul sa se deschida,sa spuna cum vede el lucrurile apoi incepeti sa retezati ce nu e ok,asta pt ca nu intotdeauna doar profi stiu drumul cel bun...si la urma urmei nu exista vre-un sablon de urmat care sa garanteze ca acel elev va fi performant.Fiecare persoana e unica in felul ei...

,, Procesul de învăţare începe când tu, profesor,înveţi de la elev; când tu, situându-te în locul lui, înţelegi ceea ce a înţeles el în felul în care a înţeles.''Kirkegaard