Am scris şi am afirmat public, de mai multe ori, că nu sunt de acord cu meditaţiile pe care profesorii le acordă propriilor elevi. Nu mi se pare că este tocmai morală o astfel de practică, deşi înţeleg faptul că salariile profesorilor sunt mici. Pur şi simplu, nu pot să accept faptul că elevii ajung să recurgă la meditaţiile cu profesorul de la clasă, pentru a obţine o notă de trecere sau o notă foarte mare. Cred că astfel de meditaţii trebuie interzise şi trebuie să fie promovate orele de consultaţii desfăşurate de profesori în cadrul programului ,,Şcoala după şcoală'', în care profesorii care desfăşoară acele ore să fie plătiţi.
În numărul din iulie 2011 al publicaţiei Reprezentanţei Comisiei Europene ,,Buletin de Europa'', Alexandra Duţulescu scria:
,,Un raport realizat recent de Comisia Europeană arată că părinţii investesc tot mai mulţi bani în educaţia copiilor, în principal în cursurile suplimentare, realizate în afara orelor şcolare. Suma estimată de cercetătorii europeni se ridică la miliarde de euro, părinţii din România cheltuind 300 milioane de euro anual pe meditaţii...
...În 2007, România a realizat un studiu din care a reieşit că 27% dintre elevii de gimnaziu intervievaţi au primit meditaţii. Un alt studiu, dat publicităţii în 2010, arată că 17% dintre copiii cu vârste cuprinse între 6 şi 19 ani au urmat meditaţii. În acelaşi an, un alt rezultat a arătat că 50% dintre adulţii din România plăteau profesori privaţi pentru a le preda copiilor ore suplimentare...
...Una din cauzele apariţiei meditaţiilor, în anii '90, a fost nivelul tot mai scăzut al salariilor profesorilor, arată studiul Comisiei Europene...Conform unui raport UNESCO, un profesor român câştiga în 2000 doar 40% din suma pe care un profesor cu acelaşi grad o primea în 1990''.
Un comentariu:
Trimiteți un comentariu