vineri, 16 aprilie 2010

De când este geografia disciplină umanistă?

Art. 66
(4) Examenul naţional de bacalaureat constă în susţinerea următoarelor probe:

A. probă de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română;
B. probă de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă,
pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale;
C. probe de evaluare a competenţei lingvistice la cele două limbi de circulaţie internaţională
studiate pe parcursul învăţământului liceal. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de
competenţă corespunzător Cadrului European Comun de Referinţă pentru Limbi. Elevii
care promovează, pe parcursul învăţământului preuniversitar, examene cu recunoaştere
internaţională pentru certificarea competenţelor lingvistice în limbi străine, au dreptul la
recunoaşterea şi echivalarea rezultatelor obţinute la aceste examene, la cerere şi conform
unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi
Sportului;
D. probă de evaluare a competenţelor digitale. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul
de competenţă, în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu. Elevii care
promovează, pe parcursul învăţământului preuniversitar, examene cu recunoaştere
europeană pentru certificarea competenţelor digitale, au dreptul la recunoaşterea şi la
echivalarea rezultatelor obţinute la aceste examene, la cerere şi conform unei metodologii
aprobate prin ordin al ministrului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului;
E. probe scrise de evaluare a competenţelor formate pe durata învăţământului liceal, după
cum urmează:
a. probă scrisă la limba şi literatura română – probă comună pentru elevii de la toate
filierele, profilurile şi specializările;
b. probă scrisă la limba şi literatura maternă – probă comună pentru elevii de la toate
filierele, profilurile şi specializările, care au urmat studiile liceale într-o limbă a
minorităţilor naţionale;
c. două probe scrie, diferențiate, după cum urmează:
1. pentru profilul real din filiera teoretică:
i. matematică;
ii. probă transdisciplinară din științele naturii (fizică, chimie și biologie).
2. pentru profilul umanist din filiera teoretică:
i. geografie;
ii. probă transdisciplinară din științe socio-umane (istorie, economie, sociologie, filozofie,psihologie).
3. pentru filiera tehnologică:
i. probă scrisă la disciplina specifică profilului;
ii. probă transdisciplinară specifică domeniului de pregătire.
4. pentru filiera vocațională:
i. probă practică sau scrisă, după caz, specifică profilului sau specializării;
ii. probă transdisciplinară specifică profilului sau specializării.
Cred că MECTS se foloseşte de această şmecherie cu modificarea probelor la examenul de bacalaureat pentru a desfiinţa discipline de studiu precum fizică, chimie și biologie care vor fi grupate într-o singură disciplină numită ,,Ştiinţele naturii'' şi istorie, economie, sociologie, filozofie, psihologie care vor fi grupate în disciplina ,,Ştiinţe socio-umane''. Eu rămân cu întrebarea din titlul postării şi aştept să îmi răspundă doamna Melania Mandas Vergu.

2 comentarii:

Anonim spunea...

Geografia este o materie la care inveti lectia nu una la care calculezi deci probabil conteaza modul in care te pregatesti. La geografie inveti la fel cum te pregatesti si la istorie,romana,engleza,etc. Nu ai de facut calcule si operatii. Eu o vad ca pe o materie umanista.

Ciorap Claudiu

Anonim spunea...

Cred ca problema se pune altfel: geografia are intr-adevar si o componenta umanista insa de la asta si pana la a fi incadrata la ssu e cale lunga! Reamintesc, structura disciplinei este: 1. geografie fizica si 2. geografie umana. Asadar, este sau nu disciplina umanista? Este sau nu o stiinta? Este sau nu o disciplina tehnica? In orice caz, este un domeniu care furnizeaza informatii vitale, inclusiv pentru securitatea popoarelor. In orice caz, daca studiati siteuri ale scolilor din intreaga lume, la diferite niveluri de invatamant, o veti regasi in mod sigur si la modul distinct, explicit si fara dubii. In toate tarile se studiaza, cu continuturi adaptate la toate nivelele. Desigur, este o nedreptate sa se marginalizeze intr-atat studiul sau in tara noastra precum si finalizarea sub forma probei la examenul de bacalaureat.
Insa vedeti Dvs. ca mai sunt persoane care percep ca la geografie inveti lectia si atat, nu ai de facut calcule si operatii! Cred ca persoana care a scris acel comentariu intr-adevar nu a avut ocazia in anii de scoala sa invete (si sa inteleaga) ca la geografie se invata de fapt foarte multe aspecte utile in viata cotidiana, ca sa nu mai spun despre faptul ca tot la geografie se invata cum se fac anumite operatiuni precum masurarea unor valori, culegerea unor date si prelucrarea lor si multe, multe alte chestiuni de ordin matematic, fizic, chimic si tehnic (vreau sa spun d-lui care a comentat mai inainte ca nu-i doresc sa aiba ocazia sa vada cum arata o formula de calcul pentru determinarea scurgerii laminare ori pentru prognoza scurgerii pe versant, etc, etc, sau sa fie in situatia de a semna cu numele si de a raspunde ca atare pentru o prognoza ori un sondaj geotehnic). O sa se gandeasca unii dintre cei care citesc aici cum ca multe dintre aceste operatiuni le realizeaza in zilele noastre aparatura! Ha, ha, ha, foarte buna gluma!