Ne-a părăsit Tatiana Stepa!

Am iubit Cenaclul Flacăra, iar cântecele Tatianei Stepa mi-au mângâiat mereu sufletul. De acum o voi asculta doar în înregistrări. Ne rămân minunatele sale cântece. Ce mare artistă ne-a părăsit! Dumnezeu să o odihnească!

Cursa de biciclete

15 august, ora 10, Parcul Izvor. Bicicleta ori aveti voi, ori luati de la fata locului. Plecăm din faţa Palatului Parlamentului, ajungem la Mogoşoaia, iar apoi ne întoarcem. Sper să participaţi în număr cât mai mare. Câştigaţi sănătate şi legaţi prietenii.

Aceasta invitatie este pentru toti doritorii de putina miscare pe biciclete!

Elevii, reprezentaţi de ANOSR, cer dreptul de a-şi evalua profesorii

Elaborarea proiectului Codului Educaţiei a continuat, ieri, prin adoptarea articolelor referitoare la statutul elevilor şi la componenţa CA al şcolilor. ANOSR a prezentat statutul elevului – document propus în numele Consiliului Naţional al Elevilor pe care îl reprezintă organizaţia studenţească – statut prin care se definesc drepturile şi obligaţiile celor care urmează cursurile învăţământului preuniversitar. Printre drepturile pe care elevii ar fi dorit să le regăsească în noua lege se numără şi dorinţa acestora de a-şi reprezenta colegii în CA al şcolii, fără condiţionarea acestei reprezentări de rezultatele lor şcolare. De asemenea, elevii propun să aibă dreptul de a-şi evalua dascălii şi dreptul de a beneficia de proprietate intelectuală asupra materialelor realizate. Elevii solicită şi dreptul de „a sesiza anonim(?) un abuz sau o neregulă în procesul educaţional“ şi dreptul de a fi ocrotiţi de orice repercusiuni negative ce s-ar putea exercita asupra celui ce sesizează. O parte din aceste drepturi au fost preluate în proiectul dezbătut de către ministrul Andronescu şi sindicate, dar forma finală a documentului nu este încă gata.
Sursa: www.gandul.info
Mi se pare firesc ca elevii să fie reprezentaţi în Consiliul de Administraţie. Ei erau reprezentaţi şi până acum de un elev, numai că acesta nu era invitat la şedinţe decât foarte rar. În niciun caz, reprezentanţii elevilor în C.A. nu pot fi aleşi dintre elevii cu absenţe numeroase, cu abateri disciplinare sau cu rezultate foarte proaste la învăţătură. Dreptul de a face sesizări anonime mi se pare o aberaţie. Elevii trebuie învăţaţi să îşi asume responsabilitatea acţiunilor pe care le întreprind.

Modificări semnificative în învăţământ, potrivit Codului Educaţiei

Modificarea sistemului de admitere la liceu, micşorarea numărului de probe la bacalaureat şi înfiinţarea unui Colegiu al profesorilor, după modelul Colegiului Medicilor, sunt principalele noutăţi pentru învăţământul preuniversitar, propuse de Ministerul Educaţiei după discuţiile cu sindicatele.

Trecerea de la gimnaziu la liceu se va face tot pe baza repartizării computerizate şi a programelor de consiliere profesională organizate de şcoli. La admiterea în liceu, se va ţine cont de media generală obţinută pe parcursul claselor V-VIII, care va avea o pondere de 50% din media finală, şi de nota la un test structurat după model european, care va deţine tot o pondere de 50% şi care reprezintă, de fapt, noutatea adusă în locul tezelor unice. La acest test, care va fi susţinut, în scris, în semestrul al doilea din clasa a VIII-a, vor fi verificate competenţele cheie obţinute de elev, prin întrebări din mai multe domenii. Testul va fi dat şi la finalizarea ciclului primar, ca verificare înainte de gimnaziu, însă nota astfel obţinută nu va conta ulterior la admitere.

În ceea ce priveşte bacalaureatul, acesta va avea două etape. Pe parcursul clasei a XII-a, vor fi evaluate, prin verificări orale, competenţele de comunicare în limba română şi, după caz, în limba maternă. Tot în timpul ultimului an de liceu, vor fi susţinute două examene de verificare a cunoştinţelor de folosire a computerului şi de limbi moderne. Toate aceste evaluări din timpul anului şcolar sunt eliminatorii.

La finalul clasei a XII-a, în cadrul bacalaureatului se vor susţine trei, respectiv patru probe scrise, în cazul elevilor care au studiat în limba maternă. Disciplinele de examen vor fi limba română, o probă obligatorie corespunzătoare profilului, matematică sau istorie, şi una la alegere, în funcţie de profil. La această ultimă probă, elevii care au absolvit un profil real vor putea alege între chimie, fizică, biologie şi informatică, iar cei de la profil uman, între economie, geografie, logică, psihologie şi filosofie.

Practic, probele orale de la bacalaureatul de până acum au fost înlocuite cu evaluările din timpul anului şcolar şi, în plus, a fost eliminată ultima probă de bacalaureat, cea la discipline din altă arie curriculară decât cea absolvită, unde mai mult de jumătate din candidaţi alegeau proba la educaţie fizică.

Alte modificări prevăd ca învăţământul obligatoriu să aibă 11 clase, incluzând grupa pregătitoare pentru şcoală, ministerul angajându-se să generalizeze învăţământul de 13 clase. Elevii vor fi înscrişi în clasa I dacă împlinesc vârsta de 6 ani în anul în care încep şcoala.

În ceea ce priveşte disciplina în şcoli, ministerul vrea să înfiinţeze un Colegiu al profesorilor şi o Cartă a autonomiei şcolare. Potrivit participanţilor la discuţiile despre noua lege a învăţământului, Colegiul profesorilor va fi responsabil de analizarea şi sancţionarea cazurilor de indisciplină şi imoralitate printre cadrele didactice, similar Colegiului Medicilor în domeniul sanitar, iar Carta autonomiei ar urma să stabilească limitele în care s-ar propaga puterea instituţiilor de învăţământ, mai exact regulamentele de ordine interioară, statutul elevului şi metodologiile după care elevii şi părinţii vor fi implicaţi în luarea deciziilor ce privesc şcoala.

Deocamdată, ministerul şi partenerii de dialog nu au stabilit în detaliu care vor fi criteriile după care va funcţiona Colegiul profesorilor, în ce limite se defineşte indisciplina şi nici care sunt sancţiunile propuse pentru diferite abateri. Nici prevederile Cartei nu au fost încă stabilite, toate acestea urmând să fie definitivate de Ministerul Educaţiei.

O altă propunere venită în urma discuţiilor ministerului cu sindicatele se referă la alegerea directorului de şcoală. Acesta va fi numit în funcţie în urma unui concurs organizat de Consiliul de Administraţie al unităţii de învăţământ, format 50% din cadre didactice şi 50% din reprezentanţi ai Consiliului Local şi părinţi.

O problemă delicată în acest moment pare să fie predarea religiei în şcoli. Ministrul Ecaterina Andronescu propune ca religia să fie inclusă în programa şcolară obligatorie, însă, la cererea părinţilor, elevii vor avea posibilitatea de a nu frecventa orele la această disciplină.
Sursa: www.realitatea.net

Colegiul profesorilor şi Carta autonomiei şcolare, propuneri pentru Codul educaţiei

Potrivit participanţilor la discuţii, Colegiul profesorilor ar trebui să fie responsabil de analizarea şi sancţionarea cazurilor de indisciplină şi imoralitate printre cadrele didactice, iar Carta autonomiei ar stabili limitele în care s-ar încadra puterea instituţiilor de învăţământ. Ea ar urma să cuprindă regulamentele de ordine interioară, statutul elevului şi metodologiile după care elevii şi părinţii vor fi implicaţi în luarea deciziilor care privesc şcoala.

Încă nu s-a stabilit în detaliu care vor fi criteriile după care va funcţiona Colegiul profesorilor, în ce limite se defineşte indisciplina şi nici care sunt sancţiunile propuse pentru diferite abateri. Nici prevederile Cartei nu au fost încă stabilite, toate acestea urmând să fie elaborate ulterior de Ministerul Educaţiei.

Discuţiile pe baza Codului educaţiei au loc în fiecare zi, până pe 14 august, când documentul ar trebui să fie finalizat, pentru ca pe 1 septembrie să fie propus spre aprobare în parlament. Printre cele mai importante modificări propuse până la această oră se numără obligativitatea grupei pregătitoare de grădiniţă, înlocuirea tezelor cu subiect unic cu un test anual de tip european, care să se susţină începând din clasa a IV-a, reducerea la trei a numărului de probe la bacalaureat şi emiterea, în urma examenului de maturitate, a unor certificate de tip Europass care să ateste competenţele lingvistice, dar şi cele tehnologice şi IT.

Sursa: www.gandul.info

Eu aştept să se înfiinţeze un Colegiu de disciplină pentru directori. Multe dintre neregulile existente în şcoli pornesc de la directori. Din păcate, multe lucruri necurate rămân la stadiul de zvonuri. Dar ele afectează imaginea generală a şcolii româneşti şi a corpului profesoral.

20.000 de oameni, inclusiv profesori, daţi afară din Educaţie

MECI încalcă acordul semnat în mai cu sindicatele, dând ordin să se disponibilizeze 4% din personalul din şcoli

Ministerul Educaţiei, sub semnătura directorului general Mihai Păunică şi a directorului direcţiei performanţă în cariera didactică, Corina Marin, a transmis către inspectoratele şcolare judeţene numărul de posturi finanţate din bugetul de stat, valabile de la 1 septembrie 2009. Astfel, la nivelul întregii ţări, în învăţământul preuniversitar se vor reduce aproximativ 20.000 de posturi, atât de predare (didactice), cât şi auxiliare sau nedidactice. Spectrul acestor reduceri masive planează peste şcoală încă din ianuarie 2009, când bugetul învăţământului arăta foarte clar că nu vor fi bani, nu numai pentru mărirea salariilor cadrelor didactice, dar nici măcar pentru acoperirea lor până la sfârşitul anului. Deşi în acordul semnat în mai de către federaţiile sindicale şi patru membri ai Guvernului se specifica extrem de clar că nu vor exista disponibilizări în educaţie, iată că, astăzi, chiar MECI încalcă respectivul acord, ceea ce stârneşte nemulţumirea sindicatelor.

„Este inadmisibil ceea ce a făcut ministerul. Practic, se vor reduce de la minimum 50 de posturi pe un judeţ până la 1.200 la nivelul Capitalei“, ne-a declarat Marius Nistor, preşedintele executiv al Federaţiei „Spiru Haret“.

Practic, diminuarea cu 4% a numărului total de posturi va duce la disponibilizarea de cadre didactice, dar şi de personal nedidactic: laboranţi, secretare, femei de serviciu.Cea mai păguboasă consecinţă însă ar putea apărea în mărirea numărului de elevi la clasă, prin comasarea claselor sub normativ şi prin reducerea posturilor didactice. Din această perspectivă se poate spune că intervenţia ministerului pe planurile-cadru – prin scoaterea haotică a unor discipline şi reducerea numărului de ore – n-a fost chiar o întâmplare, ci pregătea, de fapt, terenul pentru aceste reduceri drastice de posturi.

Sursa: www.gandul.info
Toate măsurile pe care le ia MECI acum erau previzibile de mult timp. Unii dintre noi au atras de multe ori atenţia asupra a ceea ce urmează să se întâmple, numai că nu ne-a ascultat nimeni. Să-i mulţumim doamnei Andronescu. Să le mulţumim şi liderilor de sindicat, care par hotărâţi atunci când fac declaraţii în presă, dar acceptă apoi aceste măsuri destul de uşor.