joi, 17 martie 2011

Băiatul acesta plecat de acasă este vecinul meu!



Suceveanul de 32 de ani din comuna Dorneşti, Cornel Cernoschi, devenit celebru după ce a revendicat Moldova, pe motiv că ar fi urmaşul lui Ştefan cel Mare, şi-a extins pretenţiile şi asupra Ţării Româneşti şi a Ardealului. Pe rolul Tribunalului Suceava se află un dosar în care Cornel Cernoschi dă în judecată Preşedinţia României, Guvernul, Senatul, Camera Deputaţilor şi statul român, prin Ministerul Finanţelor Publice, şi solicită înfiinţarea unei noi instituţii, numită „Statul Român”, care să aibă în administrare toate proprietăţile publice din România. Cornel Cernoschi solicită şi ca instanţa să emită o hotărâre prin care el să fie numit în funcţia de preşedinte al „Statului Român” şi al proprietăţilor publice din România şi să i se acorde bunuri cu titlu gratuit pentru a-şi putea exercita această funcţie. Instanţele sucevene vor judeca cererea lui Cornel Cernoschi la începutul lunii aprilie 2011.
 Cernoschi aminteşte de celebrul citat „Moldova n-a fost a strămoşilor mei, n-a fost a mea şi nu este a voastră, ci a urmaşilor voştri, ş-a urmaşilor urmaşilor voştri în veacul veacurilor”. „Întrucât Ştefan cel Mare a fost rudă cu Vlad Ţepeş, rezultă că eu sunt şi urmaşul lui Vlad Ţepeş şi revendic şi proprietăţile publice din Ţara Românească”, se arată în cererea de chemare în judecată. De data aceasta, Cornel Cernoschi merge şi mai departe şi revendică şi Ardealul, pe motiv că „Ştefan cel Mare şi Vlad Ţepeş se trag din Ardeal”.
„Proprietăţile publice pe care le revendic sunt posedate de către pârâţi începând cu data de 22 decembrie 1989 fără nici un drept, încălcând legea, dând acea lovitură de stat împotriva soţilor Ceauşescu, eu la acea vreme fiind prea mic pentru a lupta împotriva lor. Dacă nu ar fi fost acea lovitură de stat din decembrie 1989, Ceauşescu ar mai fi trăit câţiva ani, conducând această ţară, iar mai apoi, când eu aş fi împlinit vârsta de 18 – 23 de ani, mi-ar fi predat în administrare proprietăţile publice” El  arată şi că nu cere titlu de proprietate, având doar cerinţa ca proprietăţile publice respective să i se dea în administrare cât timp va trăi.
Cornel Cernoschi solicită să i se facă dreptate, fără a i se cere să treacă valoarea proprietăţilor şi fără să plătească taxa de timbru, deoarece „cum bine ştiţi, dumneavoastră, magistraţii, sunteţi plătiţi din banii de la bugetul de stat, care este format din taxele şi impozitele pe care le plătim noi, societatea civilă. (...) Dacă dumneavoastră, magistraţii, aţi fi fost independenţi şi v-aţi fi autogospodărit singuri, din venituri proprii, atunci aş fi fost de acord să trec valoarea obiectului şi să plătesc taxa de timbru”.
„Nu sunt de acord să trec nici o valoare şi nici să plătesc taxe suplimentare pentru a vă face dumneavoastră datoria de a face dreptate, care intră în sarcinile de serviciu”.
Cornel Cernoschi găseşte şi o altă modalitate de a explica motivul pentru care refuză să plătească taxa de timbru: „conform legendei, justiţia este o fecioară reprezentată de zeiţa Temis, o fecioară legată la ochi, cu o balanţă într-o mână, iar în cealaltă o sabie. Eu, subsemnatul, prin această cerere m-am adresat unei zeiţe, nicidecum unei curve care să îmi ceară banii anticipat, înainte de a-mi face dreptate”. În cele din urmă, precizează că nu el este cel care trebuie să demonstreze că este „urmaşul urmaşilor lui Ştefan cel Mare”, ci cei care contestă acest lucru.
www.monitorulsv.ro
Băiatul acesta este un om de treabă, doar că este prea glumeţ şi-i place să facă pe vedeta. În plus, este un foarte bun electrician. Instalaţia electrică la casa pe care am construit-o în anii trecuţi este făcută de el.

Un comentariu:

CORNEL CERNOSCHI spunea...

Multumesc. http://cernoschi.blogspot.com