TESTE - GRILĂ de istorie și limba română pentru concursul de admitere la ACADEMIA DE POLIȚIE

 

50 teste de istorie alcatuite pe baza celor 7 manuale aprobate de M.E si 40 teste de limba romana elaborate pe baza tematicii de concurs recomandate

 

La istorie, pentru fiecare dintre cele 9 teme prevazute in programa de concurs au fost concepute cate 3 teste, acestea respectand intocmai structura probei de concurs  si asigurand parcurgerea ritmica a continuturilor. Fiecare test cuprinde 10 itemi cu alegere multipla, 10 itemi de logica istorica si 10 itemi de ordonare cronologica, fiind insotit si de raspunsurile corecte. Pentru a facilita insusirea elementelor de cronologie, la itemii de ordonare cronologica au fost precizate datele de desfasurare a evenimentelor si proceselor istorice.

 

Dupa aprofundarea celor 9 teme din programa de concurs, candidatii isi vor putea evalua cunostintele, nivelul de pregatire atins si sansele de reusita, rezolvand cele 23 de teste finale.

 

La limba romana, lucrarea propune cate 5 teste pentru fiecare dintre cele patru  capitole  existente in programa – fonetica, vocabular, morfologie si sintaxa. Fiecare test cuprinde 30 de grile tematice si este urmat si de baremul de corectare, astfel incat candidatii sa-si verifice imediat notiunile invatate pentru a putea reveni asupra exercitiilor, atunci cand apar neclaritati. Testele sunt intocmite dupa modelul subiectelor date la concursurile de admitere din ultimii ani.

 

Cele douazeci de seturi de grile aplicative pentru fiecare capitol sunt urmate de 20 de teste finale, care sa contribuie la consolidarea notiunilor invatate si sa asigure pregatirea temeinica pentru concurs.

TESTE - GRILA de istorie si limba romana pentru concursul de admitere la ACADEMIA DE POLITIE

Autor: Malaelea, Daniel

Editura: AKADEMOS ART

Categoria: Culegeri si auxiliare scolare » Istorie » Teste grila

PRP:68,00 Lei

55,76 Lei

Diferența: 12.24 Lei

O nouă arhitectură curriculară

       Că avem nevoie de o nouă arhitectură curriculară, în special la liceu, este deja o axiomă. Cum ar trebui să arate aceasta, rămâne să stabilim, prin consens, toți aceia care ne dorim ca viitorul să sune mult mai bine pentru copiii noștri. Deja lucrurile încep să se miște și meritul principal îl are profesorul Marian Staș, care a propus și niște modele de la care putem să pornim o dezbatere publică.

      Este evident faptul că la liceu se studiază prea multe discipline în prea puține ore. Aceasta înseamnă că elevii învață mult și prost. De aceea ar fi în avantajul lor ca, în cele 30 de ore de curs dintr-o săptămână, să studieze mai puține discipline într-un număr mai mare de ore. Ar fi și mai util și interesant pentru elevi ca ei să aibă posibilitatea să-și aleagă un număr de discipline, în funcție de abilitățile, deprinderile formate și de interesul personal. Un exemplu ar putea să fie următorul:

     În clasele a IX-a și a X-a, elevii ar putea să studieze 6 discipline obligatorii în câte 4 ore și 2 discipline opționale în câte 3 ore. În clasa a XI-a, ar putea să studieze 5 discipline obligatorii în câte 4 ore și 3 discipline opționale în câte 3 ore, iar în clasa a XII-a, elevii ar putea să studieze 4 discipline obligatorii în câte 4 ore și 4 discipline opționale în câte 3 ore.

     Se pune următoarea întrebare: care ar trebui să fie disciplinele obligatorii? Cred că în urma unei dezbateri publice raționale s-ar putea stabili că trebuie să fie discipline obligatorii în ciclul inferior al liceului discipline precum: limba și literatura română, matematica, o limbă de circulație internațională, tehnologia informației și a comunicațiilor, istoria, geografia, științe(fizică-chimie-biologie), educația fizică, urmând ca discipline opționale să fie o parte dintre acestea, precum și cea de-a doua limbă de circulație internațională, religie/istoria religiilor, discipline socio-umane.

      Sunt sigur că se va discuta din ce în ce mai mult pe această temă și că, până la urmă, majoritatea va înțelege necesitatea unei astfel de schimbări în arhitectura curriculară, cel puțin la nivelul învățământului liceal.

La sfârșit de an școlar

     

        Am fost 2 ani și 7 luni membru al echipei de conducere dintr-un inspectorat școlar și am depus eforturi mari pentru a rezolva multe dintre problemele sistemului de învățământ preuniversitar. Printr-un concurs de împrejurări și pentru că sunt liberal, am fost trimis la catedră. A fost șocant, pentru că îmi făcusem datoria cu multă seriozitate și pentru că depusesem mult suflet. Mi se părea că este nedrept ceea ce mi se întâmplă. Dar am strâns din dinți și am mers înainte. 

         Au trecut deja 3 luni și jumătate de când sunt la catedră. M-am implicat din prima zi în viața colegiului în care predau. M-am confruntat din nou, zi de zi, cu realitatea dură din liceele tehnologice. Am regăsit plăcerea de a lucra cu elevii mei și am retrăit bucuria de a discuta problemele sistemului împreună cu profesorii din cancelarie. Sunt mult mai liniștit și am mai mult timp liber  pentru mine și pentru familie. Dar mă doare ceea ce se întâmplă în sistemul de învățământ preuniversitar și vreau să mă implic în continuare în rezolvarea problemelor din sistem. Deja este târziu și cu fiecare an care trece, copiii noștri pierd și se irosește generație după generație.

         Până la urmă, răul pe care mi l-au făcut cei care m-au trimis la catedră s-a dovedit a fi un lucru bun. Am avut timp să analizez activitatea mea din inspectorat, m-am lovit din nou de problemele grave din sistem, am avut răgazul necesar pentru a-mi face planuri de viitor și, mai ales, pentru a găsi soluții la multe dintre problemele existente.

       Dacă toți inspectorii școlari și toți directorii ar fi trimiși mai des la catedră, învățământul preuniversitar românesc ar avea mai multe șanse să renască din propria cenușă.

O pereche de oameni preistorici, descoperiți îmbrățișați în mormânt

     O echipă de arheologi care lucrează în Peloponez (sudul Greciei) a făcut o descoperire rară: mormântul unei perechi de oameni preistorici, îngropați îmbrățișați, a anunțat joi Ministerul Culturii într-un comunicat citat de AFP.

Cei doi, care au trăit acum circa 6.000 de ani — în jur de 3.800 î.e.n., potrivit datării cu carbon 14 — au fost găsiți într-o peșteră din Diros (sudul peninsulei), adaugă ministerul.
În comunicat se precizează că 'mormintele duble cu oameni îmbrățișați sunt foarte rare, iar cel de la Diros este unul dintre cele mai vechi, dacă nu cel mai vechi găsit până acum în lume'.
Testele ADN au arătat că scheletele aparțin unui tânăr și unei tinere, înmormântați paralel, unul cu fața la celălalt.
aici 

Pisa, mai 2014

Florența, primăvara