Să ne amintim de Padeş!

         ,,Fraţilor locuitori ai Ţării Româneşti, veri de ce neam veţi fi! Nici o pravilă nu opreşte pe om a întâmpina răul cu rău! Şarpele când îţi iasă înainte, dai cu ciomagul să-l loveşti, ca să-ţi aperi viaţa, care mai de multe ori ni se primejduieşte din muşcarea lui. Dar pe balaurii care ne înghit de vii, căpeteniile noastre, zic, atât cele bisericeşti, cât şi cele politiceşti, până când să suferim a ne suge sângele din noi? Până când să le fim robi? Veniţi dar, fraţilor cu toţii, cu rău să pierdem pe cei răi, ca să ne fie nouă bine!
...Să se aleagă căpeteniile noastre din cei care pot să fie buni. Aceia sunt ai noştri şi cu noi dimpreună vor lucra binele, precum ne sunt făgăduiţi.
Nu vă leneviţi, ci siliţi de veniţi în grabă cu toţii, care veţi avea arme, cu arme, iar care nu veţi avea arme, cu furci de fier şi lănci (…) să vă faceţi degrabă şi să veniţi unde veţi auzi că se află adunarea cea orânduită pentru binele şi folosul a toată ţara!''

       Sunt profesor de istorie şi, de multe ori, folosesc  pilde din istoria  neamului românesc. Unii cred că proclamaţia lansată de Tudor, la Padeş, este foarte actuală. Şi totuşi, au trecut 200 de ani. Şi acum răul nu ne vine de la străinii de neam şi ţară, ci de la cei care au acelaşi sânge ca şi noi.