Oare ce discipline de studiu vor dispărea?

Programa şcolară a altor ţări nu presupune neapărat reducerea disciplinelor, ci unirea acestora în materii comune.

• În Germania, elevii studiază în jur de 12 discipline, între care: două-trei limbi străine, fizică, biologie, chimie, ştiinţe sociale, matematică, muzică, artă, istorie, germană, geografie, religie sau etică.
  
  
• În Franţa, copiii se axează pe patru domenii principale: franceză, matematică, ştiinţe exacte şi ştiinţe umane. Materiile sunt cuplate în domenii interdisciplinare, astfel că elevii învaţă: istorie/geografie/ educaţie fizică sau ştiinţe/ tehnologie, arte/muzică, limbi moderne, matematică, franceză şi educaţie fizică.
  
  
• În Italia, micuţii de şcoală primară studiază italiană, engleză, geografie, istorie, matematică, ştiinţe, tehnologie, muzică, artă, educaţie fizică, tehnologia informaţiei şi catolicism. La gimnaziu, se mai adaugă şi a doua limbă străină. Abia la liceu începe specializarea elevilor, care pot alege între liceele tehnice, normale, de limbi străine, şcoli profesionale, pedagogice şi liceele de artă, evident, după ce susţin un examen de admitere.
  
  
• În Anglia, Wales şi Irlanda de Nord, în şcoala primară şi în gimnaziu există trei mari domenii de învăţare: limba engleză, matematică şi ştiinţe. Pe lângă acestea, elevii mai studiază şi design şi tehnologie, istorie, geografie, limbi moderne, muzică, artă şi design, educaţie fizică, religie şi educaţie civică. „În liceele britanice, din câte ştiu, în ultimii doi ani, se reduce materia şi astfel devine mult mai specializată. Dar acest lucru micşorează posibilităţile elevilor în alegerea facultăţii şi nu se mai pot axa decât pe cele care au legătură cu materia studiată”, punctează Ecaterina Andronescu.
  
  
• În Spania, curriculumul este foarte simplificat. Elevii învaţă până la liceu doar limba spaniolă şi, eventual, a doua limbă oficială (catalană, de exemplu), o limbă străină, filosofie, educaţie fizică, istoria Spaniei, religie şi un opţional (a doua limbă străină, tehnologia informaţiei). La liceu, în funcţie de profilul ales, elevii învaţă doar până la patru discipline.
  
  
• În SUA, în general, comunitatea locală decide ce obiecte vor să fie studiate de elevi. În general, aceştia studiază engleză, matematică, studii sociale, ştiinţe exacte, educaţie fizică şi artă. Profesorii însă pot dezvolta programa, în funcţie de cererile copiilor.

Pentru „descongestionarea” programei şcolare, oamenii din sistem propun o metodă simplă: să ne uităm în curtea vecinilor şi să luăm ce e mai bun de la fiecare. „Şcoala românească a fost întotdeauna mai apropiată de cea germană şi de cea franceză, şi nu e rău. Şi noi avem o şcoală europeană, pe care trebuie deci să o aliniem cerinţelor europene şi chiar este indicat să iei ca model ţări care au un boom economic”, crede Ecaterina Andronescu, fost ministru al educaţiei.
„Tradiţia şcolii româneşti trebuie păstrată pentru că elevii buni şi foarte buni au făcut foarte bine faţă cerinţelor. Ca şi în ţările europene, pe primul loc ar trebui să fie cunoştinţele de IT, apoi limbile străine, şi nu vorbesc aici doar despre engleză. Să fie şi italiana, spaniola, germana. Să revină sportul în curriculum şi să existe o disciplină separată - ştiinţa mediului şi a sănătăţii”, crede profesorul Gheorghe Rădulescu.
Sursa: www.evz.ro
Nu înţeleg prea bine cum stau lucrurile în Franţa, dar mi se pare foarte potrivit sistemul german.