De ce nu se poate aplica legea salarizării bugetarilor

Legea unică a salarizării (Legea 330/2009) a fost adoptată prin asumarea răspunderii guvernului la mijlocul lunii septembrie, însă a fost publicată în „Monitorul Oficial„ abia pe 9 noiembrie, din cauza întârzierilor la judecarea unei excepţii de neconstituţionalitate.

Mai multe articole din lege se bat cap în cap, făcând legea inaplicabilă.

Cheltuielile salariale scad, dar niciun salariu nu se reduce
Legea 330/2009 prevede, la articolul 5, că ponderea în Produsul Intern Brut (PIB) a cheltuielilor salariale suportate de la buget se va reduce de la 9,4%, în 2009, la 8,7%, în 2010. Potrivit ministerului de Finanţe, cheltuielile de personal prevăzute în bugetul pe anul acesta vor fi cu 1,4 miliarde de lei mai mici decât cele din 2009.
Toate bune şi frumoase, dacă într-un alt articol din aceeaşi lege n-ar fi scris negru pe alb că salariile nu vor scădea: „Realizarea trecerii de la actualul sistem de salarizare la noul sistem de salarizare se efectuează în mod etapizat, astfel încât, în perioada de implementare a prezentei legi, nici o persoană să nu înregistreze o diminuare a salariului brut de care beneficiază potrivit actualelor reglementări”.
Legea era lacunară în ceea ce priveşte modul în care vor fi plătite diferenţele de bani dintre salariile din 2009 şi cele rezultate din aplicarea noii grile de salarizare, aşa că guvernul a elaborat un proiect de hotărâre de guvern care prevede că „în toate cazurile în care drepturile salariale determinate în conformitate cu prevederile din Legea Cadru nr. 330/2009 (...) sunt mai mici decât cele stabilite prin legi sau hotărâri ale Guvernului pentru funcţia respectivă pentru luna decembrie 2009 se acordă o sumă compensatorie cu caracter tranzitoriu care să compenseze diferenţa”. Deci se iau sporurile, se mută în salariu şi se acordă alt spor – numit sumă compensatorie, până la diferenţă. Problemele identificate la început rămân nerezolvate.

Salariile mai mari din grilă nu compensează eliminarea sporurilor

Mulţi bugetari – în special cei din învăţământ şi sănătate, unde nivelul mic al salariilor este o problemă – se plâng că vor pleca acasă cu mai puţini bani după aplicarea legii. Iar contabilii care ar trebui să facă încadrarea angajaţilor în noua grilă se plâng că nu ştiu care e metodologia.

În învăţământ, reprezentanţii sindicatelor susţin că noua grilă va diminua salariile cu 10%.
De exemplu, un profesor de liceu (cu studii superioare, fără masterat), gradul I şi vechime de 26 de ani avea un salariu de încadrare brut de circa 1.854 de lei înainte de legea unică, care urca, după aplicarea sporurilor, la 2.800 de lei - 3.200 de lei.
După noua lege a salarizării, salariul brut va ajunge la 2.394 lei, aplicând un multiplu de 3,4 salariului minim de 705 lei. În condiţiile în care sporurile cele mai consistente - de vechime şi de merit, câte 15% fiecare, - sunt incluse în salariu, iar pentru dirigenţie se va da un spor de 176 lei în loc de 15%, rezultă că salariul brut se va reduce cu cel puţin 500 de lei.
Un alt exemplu: un învăţător cu gradul I şi 25 de ani vechime avea, potrivit vechii grile, un salariu brut de 1.918 lei şi lua în mână aproape 1.400 de lei. După noua grilă, salariul brut este tot de circa 1.900 de lei, însă, prin includerea în salariu a sporurilor neimpozabile, netul scade de la 1.400 de lei la sub 1.100 de lei.
În sănătate, un asistent medical de spital încasa un venit net de 1.000 de lei, iar unul principal – 1.500 de lei. În cazul asistenţilor de ambulanţă, salariile urcau şi la 2.900 de lei net pentru un asistent principal licenţiat. După noua lege a salarizării, venitul brut maxim al unui asistent ajunge la 2.750 lei (coeficient de 3,15 şi sporuri maxime de 30%), ceea ce înseamnă un venit net maxim de 1.930 lei.
Potrivit sindicaliştilor, adoptarea Hotărârii de Guvern privind aplicarea Legii unice de salarizare ar avea ca efect reducerea veniturilor salariaţilor din sănătate cu 20-50%, potrivit reprezentanţilor Federaţiei „Solidaritatea Sanitară”.
Sursa: www.capital.ro