Anii de liceu au luat sfârşit şi pentru boboceii din 2007. Pe porţile colegiului nostru va ieşi o nouă serie de absolvenţi. Noi, colectivul de cadre didactice, am încercat să ne facem datoria şi faţă de această generaţie. Ne-am străduit să le transmitem informaţii, să le formăm deprinderi, competenţe, abilităţi şi să-i ajutăm să-şi însuşească un sistem corect de valori. Sunt sigur că ne vor mulţumi, peste ani, pentru tot ceea ce am făcut pentru ei.
Personal, mă simt ataşat de aceşti copii. Mă leagă de ei amintiri frumoase. Cu mulţi dintre ei am desfăşurat numeroase acţiuni extracurriculare. La despărţire, zilele acestea, nu am simţit nevoia să le spun prea multe cuvinte. Ceea ce am avut să le spun, le-am spus de-a lungul anilor. Sper să îşi amintească cu plăcere de lecţiile pe care le-am predat şi să nu uite învăţăturile pe care le-am transmis. O parte dintre ei nu ne vor uita şi vor reveni, din când în când, alături de noi. Unii dintre noi îi vom aştepta cu drag.
2 comentarii:
Sunt fericita,dar in acelasi timp...trista.Sunt fericita ca am absolvit liceul si ca am avut ocazia sa intalnesc profesori minunati precum dvs,doamna diriginta si doamna Gherman,profesori care mi-au fost alaturi ori de cate ori am avut nevoie,oameni pentru care voi avea mereu un respect infinit, si colegi care mi-au fost mai mult decat prieteni..pe fiecare dintre ei ii consider parte din familia mea.Ma gandesc cu drag la fiecare moment petrecut in Colegiul Tehnic "Media".Pentru mine acest liceu..a insemnat locul unde intotdeauna ma duceam cu drag,a insemnat o a 2-a casa,mi-as fi dorit din tot sufletul sa fiu aici de la inceput,spun acest lucru din toata inima,asa cum am spus si ieri la premiere...timpul petrecut impreuna a trecut prea repede..."Timp,/Incotro mergi?/Spre ce meleaguri noi, grabit, alergi?/Cum
Poti intr-o zi/Sa schimbi in oameni mari niste copii?"...Va multumesc din suflet dragi colegi si dragi profesori,va multumesc ca m-ati primit in familia voastra cu atata caldura si intelegere,va multumesc pentru tot.Va multumesc domnule profesor pentru sprijinul moral acordat in moementele in care aveam cu adevarat nevoie!Multa sanatatea si implinirea tuturor obiectivelor! Va doresc numai bine!Cu drag,a dvs eleva Mihaela Papalet.
Liceul…ce-a insemnat liceul pt mine?...hm…acum ca-mi pun aceasta intrebare,realizez ca liceul a insemnat mult mai mult decatt 4 ani d scoala.
Mi-am ales singura liceul,n-am vrut sa ascult de nimeni,pe atunci mi se parea o idee buna,cu timpul am realizat ca era de fapt cea mai mare greseala facuta pana atunci,dar ma bucur ca a fost asa,am avut multe de invatat…
La inceput bucuria a fost mare,intrasem unde-mi dorisem,aveam sperante mari,ma consideram “mare” primul pas pt viitorul meu il facusem,imi alesesem prima cale spre mai departe.La scurt timp au aparut hopurile,dezamagrile si toate sperantele mele se naruise…toata lumea din jurul meu se transforma din rozul acela plin de speranta…intr-un gri descurajator…Acum aflasem pt prima data ca exista pe lume si altfel de tipuri de oameni,cei care considera partea financiara mai importanta,cei care se cred mai buni doar pt statutul lor social si totodata imi era imposibil de inteles un lucru pe care mi-l tot repetam in gand…”De ce lumea din jurul meu e atat de josnica,de ce nimeni nu vede cu adevarat sufletul si mai ales mintea,de ce totul sta ascuns in spatele banilor?”…imi raspundeam singura si dezamagita…”poate totusi asa trebuie sa s intample in secolul in care traim…” imi doream sa fi putut trai intr-un alt secol…intr-un timp trecut,unde toti erau aproximativ egali si doar cei care se straduiau sa realizeze ceva in viata realizau…
Am fost dezamagita si am incercat sa ma lupt cu aceasta lume timp de 2 ani jumatate...Cand am realizat ca locul meu nu era aici,ca nu aveam ce cauta printre acesti oameni,mi-am calcat pe orgoliu si pt prima data in viata mea,am renuntat la o decizie luata(am invatat ca nu totul este mereu asa cum vrei) – am hotarat sa ma mut intr-un alt liceu.Zile intregi am stat si am cautat,am intrebat,am incercat sa aflu cat mai multe informatii,facusem deja o greseala la inceput,ma grabisem,iar acum nu vroiam sa fac acelasi lucru,am invatat din propria greseala,asa ca mi-am ales cu mare atentie locul unde urma sa merg. Dupa vacanta dintre semester am mers la noul liceu,cu toate ca intre timp vorbisem cu noii colegi(am cautat si am facut rost de niste adrese de mail) si observasem ca erau exact ceea ce-mi dorisem,inima mea era stransa si cu pasi timizi am calcat in noua clasa.Mare mi-a fpst mirarea cand am vazut cu cata dragoste am fst primita in noul colectiv,in sfarsit gasisem ceea ce-mi doream,eram fericita,ma simteam in largul meu,eram “acasa”.Timpul a trecut,dar nimic nu s-a schimbat,totul era perfect,eram integrata perfect in noua familie,iar inima imi radea de fericirea.Gasisem aici oameni deosebiti,oameni care mi-au redat speranta si m-au facut sa vad viata din nou in roz,oameni care mi-au fost alaturi mereu,care m-au sustinut moral ori de cate ori am avut nevoie,cu ajutorul carora am trecut peste multe,oameni care m-au invatat ce inseamna sa te indragostesti pt prima data. Tot aici am descoperit un lucru foarte important,si anume: profesorii sunt oameni,inainte de toate,oameni pe care poti conta si carora le poti cere oricand un sfat.
Acum..ca liceul s-a terminat,simt cum fel si fel de sentimente ma invaluie,iar in minte imi rasuna neincetat versurile melodiei “Ani de liceu”…sunt trista,mi-e atat de greu sa ma “despart” de familia de aici,mi-e greu sa accept faptul ca nu-i pot vedea zilnic,dar totodata sunt fericita,deoarece odata cu terminarea acestei etape va urma alta etapa,una invaluita in mister,pe care voi incerca pas cu pas sa o descopar,aceasta este viata-mereu ne este pregatit ceva nou,timpul nu sta in loc pentru nimeni si nimic,toate vin si pleaca…
Dupa toate aceste intamplari,ma simt pregatita pt orice,deoarece am aflat k intotdeauna exista o solutie,trebuie doar sa fi vrei sa o vezi si o accepti.
Un mic sfat pentru bobocei sau pentru cei care sunt inca liceeni “bucurati-va de anii de liceu,pt ca asa cum se spune,acestia sunt cei mai frumosi ani din viata voastra,sunt anii in care deveniti adulti,treceti de la copilarie la maturitate”.
Mihaela P.
Trimiteți un comentariu