Din proiectul de lege privind reforma educaţiei

În învăţământul preuniversitar, 60% din curriculum va fi la fel la nivel naţional, 20% din curriculum va fi stabilit de şcoală, de consiliul de administraţie şi de consiliul local, iar 20% va fi opţional. Programul "Şcoală după şcoală" va fi reglementat printr-un act normativ.
Învăţământul este obligatoriu doar până la vârsta de 16 ani, adică clasa pregătitoare şi zece clase de liceu.
De asemenea, a fost introdusă obligativitatea unor teste de evaluare din doi în doi ani. Astfel, elevii vor fi testaţi la nivel naţional la absolvirea claselor a IV-a şi a VIII-a, şi la la nivel local, în fiecare unitate şcolară, la finalul claselor a II-a şi a VI-a.
O altă prevedere se referă la faptul că directorul unei şcoli nu mai are voie să ocupe funcţii politice.
Părinţii vor primi un voucher educaţional de 500 de euro la naşterea fiecărui copil, în contul căruia poate depune şi alţi bani pe care elevul îi va folosi pentru studii.I
Principiul "finanţarea urmează elevul" va fi aplicat şi pentru învăţământul privat, nu doar pentru cel de stat. Schema de finanţare a învăţământului preuniversitar va fi de trei tipuri: cea de bază, în funcţie de costul standard per elev, finanţarea pentru investiţii şi cea pentru premierea şcolilor performante. Elevii vor fi evaluaţi prin teste internaţionale, iar pentru fiecare elev va fi elaborat un plan individualizat de învăţare după fiecare ciclu curricular. Boc a explicat că părinţii vor primi rapoarte privind evoluţia educaţională a copilului, începând cu grădiniţa.
"Acest portofoliu educaţional va urma copilul pe toată perioada de învăţare şi vom putea să-l îndrumăm spre cea mai bună profesie pe care o poate avea şi să îi corectăm din timp eventualele lacune", a declarat el.
Legea prevede alocarea a 7% din PIB pentru educaţie, din care 6% pentru sistemul de învăţământ şi 1% pentru cercetare.

Anul viitor examenul de bacalaureat se va da la 3 materii

Examenul de bacalaureat din 2010 va avea două perioade de examinare: una în timpul celui de-al doilea semestru al clasei a XII-a, care va viza testarea competenţelor lingvistice, a competenţelor de comunicare şi a abilităţilor de folosire a calculatorului şi se vor finaliza prin calificative şi alta la finalul anului şcolar, care va cuprinde trei probe scrise: cea obligatorie (la limba şi literatura română), cea corespunzătoare profilului (la matematică pentru liceele tehnologice şi cele de profil real, respectiv istorie pentru profilul uman) şi proba la alegere (în care elevii vor opta între fizică, chimie, biologie şi informatică, în cazul liceelor tehnologice şi a celor de profil real, respectiv între filosofie, logică, psihologie, geografie şi economie, în cazul liceelor de profil uman).

Profesorii vor să îşi ceară drepturile în stradă, dar se plâng că sindicatele nu îi sprijină

Profesorii sunt decişi să iasă în stradă pentru a obţine garanţia că vor fi remuneraţi aşa cum se cuvine, în condiţiile în care mult vehiculata majorare a salariilor a fost înlocuită cu obligaţia de a intra în concediu fără plată timp de zece zile.
În urma unui sondaj realizat la mai multe şcoli din sectorul 2, reiese că profesorii sunt nemulţumiţi de deciziile guvernului de a reduce salariile oricum mici şi care nu îi mai atrag pe tinerii absolvenţi, nevoiţi să se reprofileze în sectorul privat.
"Avem salarii extrem de mici. Eu lucrez la şcoală şi apoi intru la semiinternat. Acum facem curaţenie acolo, fără bani, cu mai mulţi copii care au venit voluntar. Îmi place ce fac, îmi place chiar şi să pregătim şcoala pentru începutul anului, dar avem şi noi nevoie de bani", spune o profesoară de limba română de la Şcoala nr. 30 din Capitală.
De aceeaşi părere sunt şi alţi profesori din şcoală. "Noi vom veni la şcoală, că aşa am fost educaţi, dar generaţiile tinere, cu alte viziuni, poate ceva mai înclinate spre confort, nu mai sunt interesate de învăţământ. Am avut numeroase exemple în şcoală de profesori studenţi care după ce şi-au finalizat studiile universitare au plecat de la catedră", completează câţiva profesori de vârstă mijlocie de la Şcoala nr. 30.
Profesorii sunt conştienţi de dificultăţile bugetare impuse de criza financiară, însă spun că învăţământul ar trebui protejat, nu numai ca domeniu prioritar, ci pentru că este oricum subremunerat."Am observat că anul acesta au venit mai mulţi candidaţi la titularizare, avem pentru prima dată după mulţi ani titular la engleză şi probabil asta din cauza crizei care duce la ofertă slabă de locuri de muncă în mediul privat. Dar noi primim între 700 şi 1.700 de lei, iar 1.700 ia un profesor cu gradul I şi cu 20-30 de ani experienţă, din ce să mai scadă? Oricum, au redus personalul auxiliar, au redus unele norme, măcar salariile să rămână la fel, deşi sunt prea mici", îşi doreşte un profesor al Şcolii nr. 10 din cartierul Floreasca, care se declară de acord cu greva.De altfel, toate cadrele didactice chestionate ar participa la grevă.
"Am participa la o mişcare amplă, de masă, dar ar trebui organizată de sindicat, pentru că, până la urmă, acesta este motivul pentru care suntem membrii de sindicat", spun profesorii de la Scoala nr. 123 din sectorul 2.În legătură cu legea salarizării unitare, profesorii spun că nu au nici cea mai mică încredere în promisiunile legate de măriri salariale în viitorii ani. "Ce să mai credem, nu ne-au dat niciodată nimic. Ba acum vor să ne scadă şi din puţinul pe care ni-l dau!", spun profesorii Şcolii nr. 307 din sectorul 2.
Ministerul Educaţiei a decis, marţi, ca pentru reducerea cheltuielilor cu personalul să ia următoarele măsuri: diminuarea cu 50 % a salariului de merit şi a gradaţiei de merit, anularea fondului de premiere de 2 %, înjumătăţirea sporului de mediu rural, introducerea în norma de predare a învăţătorilor a orelor de educaţie fizică şi religie, ore predate până acum de către profesori, majorarea normei obligatorii de predare pentru directori şi directori adjuncţi, majorarea de la 16 la 18 ore a normei de predare pentru cadrele didactice cu gradul didactic I şi vechime de peste 25 de ani şi trimiterea în concediu obligatoriu fără salariu pentru una sau două zile.
Până la această oră sindicatele nu au anunţat proteste de amploare.
Sursa: www.realitatea.net
Suntem de râsul lumii. Şi atunci de ce mai există sindicatele? Ce nevoie mai avem de liderii de sindicat? Sunt întrebări prea grele şi nu cred că ar putea cineva să-mi răspundă.

Dor de Amza Pellea

Şcoala începe la timp, dar preţul plătit este prea mare

Şcoala va începe la 14 septembrie. Şi nu oricum. Dascălii de la sate vor avea sporul de rural înjumătăţit, iar în locul profesorilor de sport şi de religie de la clasele primare va preda doamna învăţătoare.

Toate acestea pentru a genera la buget economiile impuse de Guvern prin ordonanţa de rectificare bugetară. În baza acesteia, angajaţii de la stat trebuie să plece în concediu fără plată timp de 10 zile sau să-şi reducă timpul de lucru de la 8 la 6 ore.

Nota de plată a cadrelor didactice include şi suprimarea până la sfârşitul lui 2009 a premiului anual de 2% aflat la dispoziţia directorului, a salariului de merit, precum şi a gradaţiei de merit. Tot pentru a se realiza economia bugetară de 154 de milioane de lei la Educaţie, în luna decembrie dascălii vor munci o zi fără să fie plătiţi. Profesorii care au doctorat şi care până acum primeau un spor de 15% la salariu nu vor mai primi nimic.

Experţii în educaţie arată că sporurile tăiate de minister reprezintă tocmai banii pentru susţinerea olimpicilor şi a profesorilor care vor să predea în mediul rural. În lipsa banilor, excelenţa în Educaţie va rămâne fără fonduri.

Reprezentanţii Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) susţin că nu sunt de acord cu tăierea sporurilor şi spun că vor da Executivul în judecată.

„Gradaţiile de merit şi salariile de merit se dau numai profesorilor care au rezultate la olimpiadele naţionale şi la concursurile internaţionale. Nu există profesori care să pregătească olimpici care să nu aibă salariu de merit“, susţine Liviu Pop, reprezentantul FSLI. Acesta a mai spus că şcoala va începe la 14 septembrie, aşa cum prevede ordinul de ministru pentru structura anului şcolar 2009-2010.

„Nu suntem de acord cu suprimarea sporurilor pentru că sunt date prin legi şi nu ai cum să le iei prin ordonanţă de urgenţă. Noi vrem să susţinem calitatea, dar tăiem tocmai sporurile care susţin calitatea“, a declarat Dragoş Neacşu, reprezentantul Federaţiei Educaţiei Naţionale. Excluderea profesorilor de educaţie fizică şi de religie de la clasele primare va duce la disponibilizarea unui număr mare de profesori, arată sindicaliştii, dar nu va elimina suplinitorii şi necalificaţii din sistem.

O altă măsură de economisire a fondurilor la buget este şi aceea a revenirii directorilor de şcoli la catedră. Ei vor intra la clasă şi vor preda specializarea lor, iar profesorii cu vechime de peste 25 de ani vor primi normă întreagă de 18 ore pe săptămână.
Sursa: www.adevarul.ro
Oare de ce liderii de sindicat susţin faptul că ei nu sunt de acord, când televiziunile şi ziarele au făcut publice măsurile discutate cu reprezentanţii sindicatelor? Dacă acesta trebuie să fie preţul plătit, atunci mai bine stau acasă 10 zile şi mă joc cu fetiţa mea.

Dispare premiul de 2%

Ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, şi reprezentanţii sindicatelor au convenit astăzi la discuţiile privind reducerea cheltuielilor de personal, că soluţia optimă de a realiza acest lucru este tăierea din sporuri, şi nu concediul neplătit.
"Discuţiile s-au îndreptat spre anularea fondului de premiere de 2% şi reducerea cu 50% a altor sporuri, printre care cel pentru mediul rural", a declarat secretarul general al Federaţiei Educaţiei Naţionale, Constantin Ciosu.
Potrivit ministrului Andronescu, singura problemă rămasă nerezolvată ar fi aceea că reducerea cheltuielilor de personal pe această cale ar acoperi doar nouă dintre cele 10 zile fără plată impuse prin a doua rectificare bugetară. "Am găsit soluţii pentru aproximativ nouă zile din 10 şi mai căutăm. Oricum, şcoala va începe pe 14 septembrie, amânarea nu era o soluţie", a declarat Andronescu.
Sursa: www.realitatea.net
Sunt unul dintre profesorii care merită cu prisosinţă premiul de 2%. Dar mă bucur că acesta nu mai există. Acum sunt mult mai liniştit. Aşa se rezolvă şi problema reducerii cheltuielilor de personal. De data aceasta, liderii noştri merită felicitări. Nu pot să mă pronunţ asupra sporului de rural şi nu ştiu care sunt celelalte sporuri despre care s-a discutat.