duminică, 29 martie 2009

Încotro?

În ultima perioadă mă străduiesc să-mi păstrez optimismul, să văd mai mult părţile bune ale vieţii, să cred că nimic nu este atât de tragic pe cât pare şi că până la urmă binele va triumfa. Cu fiecare zi care trece, informaţiile care anunţă că ne apropiem de o catastrofă se înmulţesc. Se anunţă tot felul de schimbări în învăţământ şi societate, unele dintre ele ilogice şi nedorite de nimeni.
Încă nu ştim exact ce urmează să se întâmple, dar scenariile care se prefigurează sunt înspăimântătoare. Poate că totuşi cineva, acolo sus, ne iubeşte şi va avea grijă de noi. Aici sigur nu ne iubeşte nimeni.

joi, 26 martie 2009

Profesorii vor decide dacă declanşează greva, printr-un referendum

Sindicaliştii din Educaţie au hotărât, joi, să organizeze, săptămâna viitoare, un referendum pentru a consulta cadrele didactice din toată ţara ce formulă de protest preferă, de la miting la greva generală.

"Săptămâna viitoare ne întâlnim şi cu preşedintele Traian Băsescu, aşa că am decis să facem atunci un referendum pentru a decide dacă vom face mitting, vom boicota tezele cu subiect unic, a examenelor naţionale din învăţământul preuniversitar, precum şi ale celor din învăţământul superior sau vom declanşa greva generală", a declarat, în cadul unei conferinţe de presă, preşedintele Federaţiei "Spiru Haret", Gheorghe Isvoranu.

Sindicaliştii au ameninţat, în mai multe rânduri, că vor declanşa greva generală dacă nu vor primi 6% din PIB la Educaţie şi dacă nu se vor mări salariile din învăţământ, în conformitate cu legile în vigoare, spunând şi că nu acceptă nicun fel de amendament la prevederile legale. Legea adoptată anul trecut prevedea şi ca majorările să se facă retroactiv, din octombrie 2008, aceasta fiind şi promisiunea făcută de reprezentanţii PSD înainte de alegeri. Profesorii mai au de primit, după creşterile salariale acordate de guvernul Tăriceanu, majorări de 33% în sistemul preuniversitar, şi de 50% pentru cei din învăţământul superior.

Recent, nemulţumirile sindicaliştilor din Educaţie au vizat şi modificările la programa şcolară iniţiate de ministrul de resort, Ecaterina Andronescu.

"Am criticat încă de la început modalitatea în care ministrul Ecaterina Andronescu a promovat ordinele privind planurile cadru (prin ordin de ministru - n.r.). Însă, am hotărât de comun acord să discutăm aceste ordine, pentru că ele priveau interesul membrilor de sindicat pe care ne-am angajat să îi reprezentăm, reuşind corectarea şi ameliorarea acestor faţă de propunerea inţială a ministerului", se precizează într-un comunicat comun al FSLI şi al Federaţiei Educaţiei Naţionale (FEN).

Cele mai criticate modificări sunt reducerea numărului de ore la Educaţie Fizică, Informatică şi Limbi străine, precum şi scoaterea materiei Logică din programa şcolară de liceu.

Alte nemulţumiri vizează deciziile legate de modul în care se face descentralizarea în învăţământul preuniversitar, implicarea prea mare a primarilor în şcoli, reducerea cu 30% a sporurilor salariale şi subfinanţarea cercetării, motiv pentru care sute de angajaţi din acest domeniu şi-au pierdut locul de muncă.

Sursa: www.realitatea.net

Sindicaliştii din învăţământ se iau la harţă acuzându-se reciproc de jocuri politice

*Secretarul general FSLI îi cere lui Marius Nistor să aleagă între PSD şi mişcarea sindicală. În replică, Marius Nistor, le transmite celorlalte federaţii să se uite la insignele politice purtate de foştii lor lideri.

Sindicaliştii din învăţământ au lăsat la o parte revendicările comune privind majorările salariale şi păstrarea sporurilor pentru dascăli, acuzându-se reciproc că fac jocuri politice. Nemulţumiţi de faptul că ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, l-a invitat la discuţiile de săptămâna trecută privind descentralizarea doar pe reprezentantul Federaţiei „Spiru Haret” (FSH), Marius Nistor, Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) şi Federaţia Educaţiei Naţionale (FEN) au anunţat, ieri, că vor încheia dialogul cu Ministerul Educaţiei (MECI), cerând ca instituţia să-şi reconsidere poziţia faţă de toţi partenerii sociali.„CNSLR Frăţia are un acord cu PSD semnat în precampanie iar domnul Nistor e vicepreşedintele confederaţiei. Trebuie să decidă dacă e cu PSD-ul sau cu mişcarea sindicală. Aşa, noi stăm să negociem ca să ne trezim apoi că ei nu mai semnează contractul colectiv de muncă”, ne-aspus Liviu Pop, secretarul general al FSLI.

Cele două federaţii reclamă şi faptul că în timpul ultimei discuţii pe tema descentralizării ce a avut loc la sediul MECI, reprezentantul "Spiru Haret" s-a retras de la negocieri spre sfârşitul discuţiei, "în urma unui telefon primit cu câteva minute înainte ca delegaţia FSH să solicite o audienţă ministrului Educaţiei". De cealaltă parte, Marius Nistor spune că nu are absolut nici o legătură cu PSD-ul şi îi îndeamnă pe colegii din celelalte federaţii să se uite cu atenţie la insignele politice pe care le poartă foştii lor lideri, declarând că în cursul zile de azi va face o declaraţie oficială prin care va răspunde acuzaţiilor.

Sursa: www.gandul.info

miercuri, 25 martie 2009

Nu vreau să fiu sluga nimănui

Mi-am dorit mult să ajung profesor şi mai ales unul bun, apreciat, respectat. Mereu mi-am făcut datoria aşa cum am putut mai bine. M-am străduit să rămân cinstit şi m-am ferit să greşesc faţă de copii. Întotdeauna m-am gândit că sunt dator să fac pentru elevii mei măcar ceea ce au făcut profesorii mei pentru mine. Nu am uitat niciodată că am fost copil şi am căutat să fiu acel profesor pe care am dorit să-l am eu atunci când eram elev.
Au trecut deja 14 ani de când sunt la catedră. Am învăţat şi educat mii de elevi. În toţi aceşti ani am fost un profesor exigent, corect, altruist. Mi-am făcut datoria cu prisosinţă. Am muncit cu multă pasiune, cu dragoste faţă de elevii mei, cu credinţa că rezultatele muncii mele se vor vedea la examenul de bacalaureat şi apoi, mai târziu, peste ani, atunci când elevii mei se vor integra în societate. Am renunţat la multe pentru a-mi împlini visul de a fi profesor, între altele şi la o posibilă carieră juridică. Nu mi-a părut rău niciodată pentru alegerea făcută. Am ştiut mereu că aceasta a fost menirea mea. Am avut chemare pentru această profesie şi i-am dat întotdeauna tot ceea ce am avut mai bun.
Ştiu că voi avea puterea să merg înainte. Sunt un luptător, nu cedez aproape niciodată şi accept cu greu o înfrângere. Dar simt că nimic nu mai este cum a fost. Parcă totul s-a schimbat, parcă sunt prea mulţi factori care mă împiedică să-mi îndeplinesc nobila datorie.
Ştiu ce trebuie să fac şi cum să fac ceea ce trebuie. Mai am multe de învăţat şi învăţ permanent. Sunt de acord că învăţământul este un serviciu public, că trebuie să dau socoteală pentru faptul că primesc bani de la buget şi că trebuie să desfăşor o muncă de calitate. Dar nu pot accepta să fiu minţit, umilit, desconsiderat la nesfârşit. Eu, profesorul nu am cerut niciodată prea mult şi m-am mulţumit cu puţin. Am învăţat să supravieţuiesc oricât mi-a fost de greu. Dar acum unii doresc să-mi ia din puţinul pe care-l am, ba mai vor să le fiu şi recunoscător pentru faptul că mă plătesc. Dacă vor neapărat, pot să-mi ia din salariul şi aşa insuficient şi pot să mă oblige să muncesc şi mai mult decât până acum. Dar nu vor putea să-mi ia niciodată bucuria şi mândria de a fi profesor. Nu vor putea niciodată să mă înveţe ce să fac, cum să fac şi nu vor putea să mă transforme într-un executant docil. Sunt profesor şi sunt doar în slujba copiilor României. Doar ei sunt cei cărora trebuie să mă închin, doar lor le sunt dator.
(Articol publicat în ,,Tribuna Învăţământului'' din 20-26 aprilie 2009)

FSLI şi FEN se retrag de la discuţiile cu Ministerul Educaţiei

Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) şi Federaţia Educaţiei Naţionale (FEN) au anunţat că se retrag de la orice discuţii cu MECI, nemulţumite de faptul că ministrul Ecaterina Andronescu l-a invitat la întâlnirea interministerială doar pe reprezentantul "Spiru Haret", Marius Nistor.

Reprezentanţii celor două federaţii sindicale susţin că, deşi au avut o poziţie constructivă şi fermă faţă de ceea ce trebuie să reprezinte reforma în educaţie, ministrul Educaţiei l-a invitat la discuţiile interministeriale doar pe reprezentantul Federaţiei Sindicatelor din Învăţământ (FSI) "Spiru Haret".

"Ministrul Ecaterina Andronescu, probabil în baza acordului pe care PSD îl are încheiat cu CNSLR Frăţia, a invitat la întâlnirea interministerială doar reprezentantul FSI "Spiru Haret", Marius Nistor, care este şi vicepreşedinte CNSLR Frăţia. Faţă de toate acestea, FSLI şi FEN au hotărât să se retragă de la orice discuţii cu MECI, dacă ministrul Educaţiei nu îşi va reconsidera poziţia faţă de toţi partenerii sociali", se arată într-un comunicat comun al celor două federaţii, remis, miercuri, agenţiei MEDIAFAX.

Totodată, FSLI şi FEN cer respectarea Strategiei "Educaţie şi Cercetare pentru Societatea Cunoaşterii" şi a principiului stabilit "bani pentru reformă".

Cele două federaţii sindicale precizează că reprezentanţii FSI "Spiru Haret" au fost prezenţi la toate negocierile privind planurile cadru şi descentralizarea învăţământului preuniversitar care au avut loc la Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării (MECI).

"Reprezentanţii FEN şi FSLI nu au declarat niciodată că forma finală a acestor planuri cadru este cea ideală, însă ne-am asumat public participarea la aceste discuţii şi nu am încercat, aşa cum a făcut FSI "Spiru Haret", să ne dezicem de rezultatul final al negocierilor şi să distorsionăm adevărul. Am criticat încă de la început modalitatea în care ministrul Ecaterina Andronescu a promovat ordinele privind planurile cadru", se mai arată în comunicat.

Cele două federaţii sindicale reclamă faptul că la ultima discuţie pe tema descentralizării de la MECI, reprezentantul "Spiru Haret" s-a retras de la negocieri spre sfârşitul discuţiei, "în urma unui telefon primit cu câteva minute înainte ca delegaţia FSI "Spiru Haret", venită de la Consiliul Naţional, să solicite o audienţă ministrului Educaţiei".

FEN şi FSLI susţin că delegaţiile lor la şi-au asumat rolul de parteneri sociali şi chiar dacă nu au fost de acord cu principiile descentralizării, aşa cum sunt gândite de Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI), au hotărât continuarea negocierilor, cerând în mod expres continuarea negocierilor numai în prezenţa reprezentanţilor MAI.

Sursa: www.mediafax.ro

Preşedintele Traian Băsescu se va întâlni, săptămâna viitoare, cu federaţiile sindicale din învăţământ

Preşedintele Traian Băsescu se va întâlni, săptămâna viitoare, cu federaţiile sindicale din învăţământ, în prezenţa ministrului Educaţiei, pentru a discuta problemele sistemului, au declarat lideri de sindicat participanţi la întâlnirea de la Cotroceni.

,,Preşedintele a recunoscut că în zona de educaţie este o problemă legată de promisiunile electorale şi de realităţile anului 2009 şi a fost de acord să organizeze o întâlnire cu toate federaţiile din învăţământ, pentru că vrea să se descarce de apăsarea asta a angajamentelor neonorate", a declarat Marius Petcu, preşedintele CNSLR, la finalul discuţiilor de la Palatul Cotroceni, ce au durat mai bine de două ore.

La rândul său, Aurel Cornea, preşedinte FSLI, a spus că i-a prezentat şefului statului toate problemele din învăţământ şi că, la propunerea şefului statului, în săptămâna următoare ar urma să aibă loc o întâlnire numai pe probleme de învăţământ cu federaţiile sindicale din învăţământ. "Acum pot anunţa angajamentul domnului preşedinte de a se întâlni cu noi şi a rezolva toate problemele la care am făcut referire", a spus Cornea.

"Nu plec foarte fericit. Ce pot să vă spun însă, şi mă voi referi în mod deosebit la învăţământ, este faptul că am ridicat domnului preşedinte Traian Băsescu toate problemele care frământă învăţământul românesc la ora actuală. Am explicat care este stadiul reformei în învăţământ, care sunt angajamentele pe care noi ni le-am asumat prin strategia pe care am semnat-o în prezenţa domniei sale privind dezvoltarea învăţământului.

De asemenea, i-am adus în atenţie celelalte probleme stringente, începând cu legea privind majorarea salariilor în învăţământ, continuând cu sporurile referitor la care există un articol ce ar urma să ni se aplice şi nouă în cazul în care rectificările de buget vor fi negative", a precizat Cornea. Preşedintele FSLI a spus că a abordat şi problema descentralizării în învăţământ şi i-a prezentat preşedintelui punctele de vedere ale primarilor şi consiliului interministerial cu referire expresă la dorinţa expresă a acestora de a prelua," în mod abuziv", numirea directorilor şi profesorilor de şcoli.

"Acest lucru li se pare de neecceptat federaţiilor din învăţământ. Domnia sa a acceptat punctul nostru de vedere", a precizat Cornea.

Sursa: www.realitatea.ro

Invatamantul, la mana Guvernului

Potrivit unui proiect de descentralizare ce are ca termen de predare 18 aprilie, directorii scolilor din invatamantul preuniversitar nu vor mai fi stabiliti prin concurs ci vor fi alesi pentru aceste functii de conducere de catre administratia locala a fiecarui oras.
Potrivit acestui proiect de Ordonanta, care face parte din procesul de descentralizare a invatamantului, directorii de scoli vor fi alesi de catre reprezentantii administratie locale. In plus, fiecare scoala va avea din anul scolar 2009-2010 cate doi directori, unul pe probleme legate de invatamant si altul pe probleme administrative.

Potrivit unor surse din Ministrul Educatiei si Cercetarii, directorul pe probleme legate de invatamant isi va ocupa postul tot prin concurs, ca si pana acum, iar directorul administrativ va fi desemnat de catre administratia locala (primarie - n.red.).

Ce rol are descentralizarea in educatie?

Descentralizarea in educatie presupune redistribuirea responsabilitatilor, a autoritatii decizionale si a raspunderii publice pentru functii educationale specifice, de la nivel central catre nivelul local.

Descentralizarea reprezinta procesul de transfer al competentelor decizionale de la nivelurile centrale catre cele locale si organizationale, pentru a apropia decizia de beneficiarii serviciului public de educatie. Descentralizarea presupune si participarea factorilor non-administrativi in procesul de luare a deciziilor (parinti, societate civila, mediul de afaceri, asociatii profesionale etc.)

Descentralizarea invatamantului preuniversitar reprezinta transferul de autoritate, responsabilitate si resurse in privinta luarii deciziilor si a managementului general si financiar catre unitatile de invatamant si comunitatea locala.

Modelul de descentralizare propus de Executiv confera scolii rolul de principal factor de decizie, asigurand participarea si consultarea tuturor actorilor sociali interesati.

Ce se va intampla din anul scolar 2009 - 2010?


Pana in momentul de fata, pentru a ocupa postul de director al unei scoli din invatamantul preuniversitar, fiecare profesor aspirant la aceasta functie trebuia sa indeplineasca niste criterii foarte stricte.

Pentru a putea participa la concursul de director profesorul trebui sa aiba studii superioare de scurta durata cu diploma de licenta, sa fie titular in invatamantul preuniversitar, sa aiba cel putin gradul didactic II si o vechime de catedra de minimum 5 ani. Acesta mai trebuia sa aiba calificativul "Foarte Bine" in ultimii trei ani, sa dovedeasca calitati profesionale si manageriale, sa aiba perfectionari periodice necesare dezvoltarii competentei (studii post-universitatre) si sa cunoasca cel putin o limba de circulatie internationala.

Dupa faza de inscriere, aspirantul la postul de director in invatamantul preuniversitar trebuia sa sustina cateva probe de examinare si anume: Cunostinte de legislatie scolara si managementul educational, competente de comunicare in limba straina aleasa, prezentarea unui proiect de dezvoltare institutionala al unitatii de invatamant pentru care candideaza si un interviu in fata unei comisii.

Concursurile pentru posturile de directori de scoala sunt niste provocari mari pentru profesori si putini indraznesc sa se avante in aceste competitii, insa de acum s-ar putea ca acest “stres” sa dispara din institutiile de invatamant din tara. Asta deoarece Guvernul a venit cu solutia “optima” pentru descentralizare - nimirea directorilor se va face de catre administratiile locale.

Deocamdata aceasta "solutie" este in stadiul de proiect, iar surse din Minister au declarat ca termenul de predare al proiectului de descentralizare este pe 18 aprilie. Dupa predarea acestuia, proiectul va lua drumul Guvernului pentru a fi aprobat si, dupa spusele ministerului, va fi pus in practica in anul scolar 2009 - 2010.

Potrivit aceleiasi surse, directorul de invatamant va ocupa acest post tot prin concurs ca si pana acum, iar acesta ce va ocupa de problemele curriculului si ale invatamantului in general, iar directorul administrativ, ales de administratia locala, se va ocupa de problemele financiare si logistice ale scolii.

Astfel, prin numirea unui director administrativ, Ministerul Educatiei doreste implicarea directa a consiliului de administratie in scoala (parinti, consilieri locali, etc.)

Ce consecinte ar putea avea descentralizarea in educatie?

Prin numirea directorilor de catre administratia locala exista riscul politizarii acestor institutii.

Europarlamentarul liberal Ramona Manescu critica aceasta decizie si considera ca modificarea legii, in sensul numirii directorilor acestor institutii prin act administrativ, pe o durata de maxim patru ani, nu are drept argument decat incercarea coalitiei guvernamentale de a-si impune oamenii in posturi cheie.

Mentionam ca numirea directorilor de catre administratia locala nu se va aplica doar in invatamant ci si in celelalte institutii ale statului, cum ar fi, de exempu, spitalele.

Potrivit Ministerului Sanatatii, descentralizarea sistemului sanitar nu vizeaza deocamdata spitalele judetene, ci numai pe cele mici, cu profil clinic sau ambulatoriu. Trecerea spitalelor mari in subordinea admistratiei locale se va face numai dupa evaluare proiectului pilot care va fi pus in aplicare, in acest an, in Capitala.

"Din pacate, o astfel de decizie inseamna ca sefii institutiilor deconcentrate nu vor mai sluji interesele cetatenilor ci doar pe cele ale PSD sau PDL, dupa caz", considera europarlamentarul Ramona Manescu.

Europarlamentarul liberal crede ca un astfel de demers nu va trece neobservat in forurile europene, intrucat el contravine recomandarilor UE de neimplicare a functionarilor publici in actul politic. De altfel, Ramona Manescu sustine demersul PNL de a sesiza Comisia Europeana si Parlamentul European in acest caz.

"Politizarea acestor institutii elimina criteriile de competenta in alegerea sefilor serviciilor deconcentrate, lucru pe care il consider inacceptabil. In acest context, demersul PNL este binevenit si sper ca va avea drept rezultat trezirea actualei coalitii la realitate", a incheiat europarlamentarul PNL.
Sursa: www.9am.ro

marți, 24 martie 2009

Dirigintii claselor a XII-a au inceput strangerea banilor de protocol

Pe forumul Ministerului Educatiei, elevii de a XII-a au inceput sa informeze institutia ca dirigintii au inceput sa le solicite bani pentru protocolul de Bacalaureat. Mesajele sunt postate de aproape trei saptamani si nu a fost nici o reactie oficiala. Cele mai multe provin de la liceele din Constanta. Se permite accesul unui parinte la examenul de Bac ca observator.

Au mai ramas aproape trei luni pana la inceperea sesiunii de Bacalureat si de mai bine de o luna elevii se plang pe forumul Ministerului Educatiei ca, in liceele in care invata, dirigintii au inceput sa le ceara bani pentru protocol. “La mine la liceu s-a hotarat sa dam acum 5 milioane de lei vechi pentru banchet si protocol, trebuie sa ii dam zilele astea. Ni s-a zis ca asta este pentru protocol, pentru seful de comisie care vine, pentru profesorii de la oral”, scrie in disperare de cauza un elev de la un liceu din Constanta. Mesajul transmis de viitorul candidat detaliaza faptul ca dirigintele i-a prevenit in clasa sa aiba la ei, in fiecare zi de examen, cel putin 50 de lei in buzunar, ca sa aiba de unde sa stranga si sa se dea la supraveghetori. Mai mult, li s-a mai transmis elevilor sa nu aiba cu ei culegeri cu probleme rezolvate, deoarece fituicile pot fi procurate de la niste “centre specializate din oras“. “A fost sedinta de instruire zilele astea, cu parintii care se ocupa de Bac anul acesta, a fost si doamna care s-a ocupat anul trecut de tot si a fost superbine, s-a copiat pe rupte, au fost niste note extrem de mari, cea mai mica medie din liceu la Bac fiind 8,76 (au fost 8 medii sub 9, din 230 de elevi ai liceului)”, explica acelasi elev. “Sunt 20 de licee in municipiul Constanta si nu am cunostinta de asa ceva. Chiar azi am avut sedinta in inspectorat, am discutat despre acest aspect si vom transmite pe forumul nostru interzicerea totala a acestor practici la nivelul tuturor scolilor din Constanta”, ne-a declarat Marian Sarbu, inspectorul scolar general pe judetul Constanta.

Anul trecut, nici o medie mai mica de 8,70
“Sincer sa fiu, nu stiu ce este in alte orase, nu cunosc situatia, dar presupun ca este la fel, in Constanta este coruptie foarte mare. De curiozitate, intrati pe site-ul de Bac http://bacalaureat.edu.ro/2008/rapoarte/ si puteti vedea acolo in ultimii ani, la mediile de bac, cåte note extrem de mari sunt, peste 9,70, chiar peste 9,90. Sunt licee, printre care si liceul la care sunt eu, la care nu s-au luat medii mai mici de 8,70 in ultimii ani. Cum explicati asa ceva, asta inseamna ca toti suntem genii. Este un mare semn de intrebare, deoarece este imposibil ca din 230 de elevi ai liceului, la bacalaureat, vreo 220 sa ia medii peste 9,00”, a mai precizat viitorul candidat din Constanta. Desi aceste mesaje au fost postate de mai bine de trei saptamani, Ministerul Educatiei nu a avut nici o reactie. “Metodologia de organizare si de desfasurare a examenului de Bacalaureat este foarte clara in aceasta privinta. Cei care se prevaleaza la asemenea fapte intra sub incidenta penalului. De altfel, toti membrii viitoarelor comisii vor semna pe propria raspundere ca au luat cunostinta de prevederile regulamentului de desfasurare si organizare a examenului final. In rest, organele abilitate trebuie sa-si faca datoria, atunci cand se identifica tentative de coruptie si de fraudare. Ca o noutate, va pot spune ca Ministerul Educatiei a semnat un protocol cu asociatiile de parinti potrivit caruia s-a hotarat ca, pe intreaga durata a examenului de Bacalaureat, un parinte desemnat va avea acces in cladire ca observator. Evident nu vor intra in salile de clasa unde se sustine examenul scris sau la comisiile de corectura, in schimb vor avea acces in timpul probelor orale si in licee. Speram sa fie o solutie buna”, ne-a declarat Adriana Pana, secretar de stat in Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii.
Sursa: www.gardianul.ro

Prietena noastră Alina Gorghiu ia locul lui Bogdan Olteanu

Deputatul Alina Gorghiu ar putea deveni succesoarea lui Bogdan Olteanu la sefia Curtii de Onoare si Arbitraj a liberalilor, ne-au declarat surse din partid. Potrivit acestora, Gorghiu ar avea sanse mari sa devina chiar si purtator de cuvant al PNL, dat fiind faptul ca aceasta a primit multe voturi in cadrul Congresului extraordinar, ceea ce ar legitima-o si pentru aceasta functie. Alina Gorghiu mai are de trecut un hop, in conditiile in care si deputatul de Bistrita Nasaud Ioan Tintean si-a depus candidatura pentru sefia Curtii de Onoare si Arbitraj.
De men­tionat ca respectiva functie, ocupata pana acum de Bogdan Olteanu, este una importanta in partid dat fiind faptul ca ocu­pantul acesteia mediaza eventu­alele conflicte ce pot aparea intre organizatiile din teritoriu si "centru".

Sursa: www.ziua.ro

Dezbaterea moţiunii "Educaţia sub cenzură" a fost amânată pentru 10 zile, după ce PSD şi PD-L au acuzat nereguli

Moţiunea simplă a PNL privind educaţia a fost amânată pentru 10 zile, după ce PSD şi PD-L au acuzat liberalii de nereguli. Ei reclamă faptul că textul moţiunii diferă de cel prezentat în dezbatere. Documentul iniţiat de liberali se intitulează "Educaţia sub cenzura Ecaterinei Andronescu. Istoria se repetă".
Preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, a anunţat că suspendă dezbaterea moţiunii PNL pe Educaţie până când va veni un punct de vedere al Comisiei de regulament referitor la situaţia creată prin diferenţele dintre textul moţiunii depus la preşedintele Camerei şi cel lecturat în plen.grupurilor din Camera Deputaţilor au hotărât să trimită stenograma şedinţei la Comisia de Regulament pentru ca aceasta să emită un punct de vedere asupra situaţiei create la dezbaterea moţiunii PNL pe educaţie, începută luni seara.

"În urma consultărilor dintre liderii de grup, cu toţii am constatat o diferenţă semnificativă între textul prezentat în plen şi textul propus spre dezbatere preşedintelui Camerei Deputaţilor, conform procedurilor parlamentare. Luând în considerare părerile liderilor de grup, voi trimite stenograma şedinţei Comisiei de regulament pentru un punct de vedere în această chestiune", a spus Roberta Anastase, după sfârşitul pauzei de consultări.

Alina Gorghiu a fost iniţial avertizată de preşedintele Camerei, Roberta Anastase, să citească întocmai textul care a fost semnat de iniţiatorii moţiunii.

Gorghiu a continuat să lectureze textul pe care îl avea în faţă, fapt pentru care pesedistul Valeriu Zgonea s-a îndreptat spre prezidiu şi a cerut cuvântul pe chestiuni de procedură.

"Prezentarea moţiunii simple se face în concordanţă cu textul pus la dispoziţia parlamentarilor. Declaraţiile politice se fac marţi, de la ora 8. Aşa a fost de când s-a făcut Parlamentul în România", a spus Zgonea afirmând că, în practica parlamentară, s-a aprobat doar citirea unor variante abreviate, nu extinse.

Zgonea a fost contrazis de fostul preşedinte al Camerei Deputaţilor, Bogdan Olteanu (PNL), care a acuzat partidele de guvernământ că încearcă să blocheze o dezbatere pe fond pe un motiv de procedură.

"Ne este frică de fondul moţiunii, de ideile moţiunii, ne este frică de opoziţie? Pentru prima oară în 18 ani, opoziţiei nu i se permite să vorbească", a susţinut Olteanu.

Un alt liberal, Mihai Voicu, a susţinut că prevederile Regulamentului nu obligă la citirea textuală a moţiunii. "Dacă în articolele 158-164, referitoare la moţiunile simple, veţi găsi cuvântul a citi, aveţi dreptate. Dar este vorba de prezentarea moţiunii. Dacă un critic literar vă prezintă "Crimă şi pedeapsă", nu înseamnă că o citeşte. Doar la moţiunea nu fi modificată nici o literă", a argumentat Voicu.

Un alt liberal, Mihăiţă Calimente, a ţinut să afirme că este pentru prima dată când este întreruptă prezentarea unei moţiuni. A luat cuvântul şi fostul premier Călin Popescu-Tăriceanu.

"Să judecăm dacă noi trebuie să dovedim bine citirea sau dacă vrem să dăm dovadă de interes faţă de o temă de dezbatere. Nu ăsta e scopul pentru care am fost trimişi în Parlament-să dovedim bine citirea", a spus Tăriceanu.

Cristian Dumitrescu (PSD) s-a pronunţat pentru o lectură exactă a moţiunii PNL afirmând că eventualele adăugiri pot să nu întrunească acordul unei părţi a semnatarilor moţiunii iniţiale. Apoi Roberta Anastase a dat din nou cuvântul Alinei Gorghiu, care a terminat de citit moţiunea fără alte intervenţii.

Liberalii doresc organizarea unei dezbateri publice pentru a identifica soluţia potrivită pentru păstrarea disciplinelor şi speră ca demersul lor să fie susţinut şi de reprezentanţii altor partide. Ministrul Andronescu a apreciat că moţiunea simplă este fără obiect, în condiţiile în care diminuarea orelor s-a făcut de comun acord cu sindicatele. Pentru a fi adoptată, moţiunea are nevoie de votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

Sursa: www.realitatea.ro

sâmbătă, 21 martie 2009

Billy Miske


Când a urcat în ring, în seara zilei de 7 noiembrie 1923, Billy Miske era conştient că mai are puţin de trăit. Doar managerul şi doctorul lui mai ştiau că suferă de o gravă boală la rinichi.

Ca boxer profesionist, “Trăsnetul din Saint Paul” a disputat 103 de partide, câştigînd 72, iar singurul care a reuşit să-l bată prin KO a fost celebrul Jack Dempsey, într-un meci pentru titlul greilor. Cinci ani de zile, din momentul în care doctorul i-a dat sentinţa, Miske a luptat de

70 de ori, încercând să pună bani deoparte pentru viitorul familiei, însă afacerea în care investise a intrat în faliment. Cu aproape toată mobila din casă vândută şi cu datorii la bancă, Billy avea nevoie de acea ultimă luptă.

Nu s-a antrenat deloc. Starea lui era atît de proastă, încît a stat aproape numai în pat, pentru a-şi conserva forţele, iar în ring a urcat direct din scaunul cu rotile, ceea ce nu l-a împiedicat ca, în repriza a treia, să-l facă KO pe Bill Brennan. Cu cei 2.400 de dolari câştigaţi, Billy a cumpărat mobilă şi un pian pentru soţia sa, Marie. A plecat la ultima sa vânătoare de raţe, după care s-a întors în oraş. A luat cadouri de Crăciun pentru copiii lui, a plătit datoriile şi a depus banii rămaşi la bancă.

În acel an, Marie a împodobit singură bradul. Billy s-a jucat cu copiii, a participat la desfacerea darurilor, apoi s-a aşezat în capul mesei de Crăciun, prefăcându-se înfometat. A doua zi, era deja în agonie. În timp ce se urca tremurând în maşina managerului său pentru a merge la spital, i-a spus, în sfârşit, adevărul soţiei sale.

Şase zile mai târziu, în prima dimineaţă a noului an, Billy Miske a murit.


Sursa: www.gsp.ro

miercuri, 18 martie 2009

Susţinem moţiunea simplă pe educaţie iniţiată de Alina Gorghiu

Luni, 23 martie 2009, ora 20,00 va fi dezbătută la Camera Deputaţilor moţiunea simplă pe educaţie depusă de către grupul parlamentar al P.N.L. Deşi s-a dorit ca aceasta să rămână fără niciun efect datorită orei târzii la care a fost programată dezbaterea, sunt şanse mari ca moţiunea să atragă atenţia presei, fie şi prin faptul că la tribună ne vom afla aproximativ 50 de lideri de sindicat din unităţile şcolare care fac parte din Sindicatul Învăţământului Preuniversitar Sector 1.
Noi am decis să nu tăcem şi să susţinem faptul că învăţământul românesc merge într-o direcţie greşită. Avem datoria de a face tot ceea ce o organizaţie sindicală poate să facă pentru a atrage atenţia asupra gravelor greşeli făcute de M.E.C.I.

O bătălie pentru istorie

Am câştigat bătălia pentru istoria neamului românesc. A fost o campanie aproape naţională susţinută de o mână de oameni inimoşi, de câţiva români adevăraţi. Merită mulţumiri doamnele Alina Gorghiu, Doina Lecca, domnii Mihai Manea, Viorel Leonida Răducu, Sorin Ivan, Bogdan Olteanu, Liviu Marian Pop, Simion Hăncescu, Levente Vadasz, Adrian Drăguşanu. Fiecare dintre ei şi-a adus o contribuţie importantă la repararea unei imense nedreptăţi. Sunt bucuros pentru faptul că am fost elementul de legătură între toţi aceşti oameni minunaţi.
Să nu uităm că doamna ,,Monstrete'' a fost prima care a semnalat scoaterea istoriei din planul cadru la clasa a 12-a, filiera tehnologică. Vă mulţumim, doamnă! Fiţi vigilentă în continuare şi semnalaţi-ne astfel de greşeli. Împreună vom mai câştiga şi alte bătălii.

luni, 16 martie 2009

PNL va depune o moţiune simplă pe educaţie

Conducerea PNL a decis, luni, în BPC, ca deputaţii PNL să iniţieze şi să depună, marţi, la Camera Deputaţilor o moţiune simplă pe Educaţie, ca urmare a ultimelor decizii luate de actualul ministru al Educaţiei Ecaterina Andronescu, care i-au nemulţumit pe liberali.

Secretarul general al PNL, Dan Motreanu, a declarat, la finalul BPC, că propunerea privind iniţierea unei moţiuni simple pe educaţie a fost votată cu unanimitate de voturi, textul fiind prezentat în şedinţă de deputatul PNL Alina Gorghiu.

La rândul său, Alina Gorghiu a declarat că moţiunea va fi depusă la Camera Deputaţilor, marţi, textul urmând să fie finalizat până atunci.

Deputatul PNL a menţionat că moţiunea este semnată de toţi cei 65 de deputaţi ai PNL.

"Noi solicităm, de la revocarea unor ordine ale doamnei ministru referitoare la orele de istorie scoase din curricula obligatorie, la orele de educaţie fizică şi sport sau limba străină scoasă din trunchiul comun, până la alte ordine care ţin tot de sistemul de educaţie", a spus Gorghiu.

Deputatul PNL a menţionat că "doleanţele PNL de la Educaţie" şi motivele iniţierii acestei moţiuni vor fi prezentate, marţi, într-o conferinţă de presă, organizată după depunerea moţiunii.

Potrivit Constituţiei, "Camera Deputaţilor sau Senatul poate adopta o moţiune simplă prin care să-şi exprime poziţia cu privire la o problemă de politică internă sau externă ori, după caz, cu privire la o problemă ce a făcut obiectul unei interpelări".

Conform Regulamentului Camerei, "moţiunea simplă poate fi iniţiată de cel puţin 50 de deputaţi şi exprimă poziţia acestora într-o anumită problemă de politică internă sau externă ori, după caz, cu privire la o problemă care a făcut obiectul unei interpelări". Grupul parlamentar liberal numără 65 de membri.

Sursa: www.mediafax.ro

duminică, 15 martie 2009

COMUNICAT DE PRESĂ

Parlamentul României
Camera Deputaţilor
Grupul Parlamentar al Partidului Naţional Liberal

Comunicat de presă

Deputatul PNL Alina Gorghiu s-a întâlnit cu reprezentanţi ai sindicatelor profesorilor pentru a dezbate noile Ordine trasate de ministrul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, Ecaterina Andronescu, privind reducerea orelor de istorie, limbă modernă şi educaţie fizică şi sport din aria curriculară obligatorie.

Reamintim că, potrivit Ordinului nr. 3310 al Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării, din 2 martie 2009, în aproximativ 60% dintre liceele din România nu se va mai studia istoria în clasa a XII-a. Măsura a venit după ce orele de educaţie fizică şi sport, precum şi cele de limbă străină, au fost scoase şi ele din programa obligatorie.

„Ordinele emise de doamna ministru dovedesc lipsa unei strategii unitare privind sistemul de învăţământ preuniversitar. Încă de la începutul mandatului său, acţiunile doamnei Andronescu au dovedit incompetenţa şi incoerenţa Guvernului Boc în a gestiona procesul de reformă în educaţie”, a declarat Alina Gorghiu, la finalul întâlnirii cu profesorii.

Şedinţa de lucru a avut loc la sfârşitul acestei săptămâni, în prezenţa reprezentanţilor sindicatelor profesorilor, printre care Doina Lecca - profesor de limba şi literatura română, Viorel Răducu - profesor de istorie, Sorin Dragne - profesor de educaţie fizică şi sport, Adrian Drăguşanu - doctor în istorie, Daniel Mălăelea – profesor de istorie.

Bucureşti,
15 martie 2009

sâmbătă, 14 martie 2009

Cerem reintroducerea în planurile cadru a orelor de istorie, limba şi literatura română, educaţie fizică şi limba modernă








Noi nu tăcem şi nu acceptăm să sacrificăm viitorul copiilor noştri. Cerem reintroducerea în planurile cadru a orelor de istorie, limba şi literatura română, educaţie fizică, limbi moderne şi emiterea unui nou ordin de ministru, care să aprobe planurile cadru modificate.
O delegaţie a S.I.P. Sector 1 împreună cu domnul profesor de istorie de la Curtea de Argeş Răducu Leonida Viorel a participat ieri la discuţii pe această temă cu deputaţii Alina Gorghiu şi Bogdan Olteanu, cărora le mulţumim pentru susţinere.

miercuri, 11 martie 2009

Ministerul reintroduce istoria, dar renunţă la logică şi la o oră de limbă străină

Brambureală Pe principiul „astăzi scoatem, mâine revenim“

Ora dedicată Istoriei Românilor va alterna, săptămânal, cu ora de geografie

Elevii şi profesorii sunt nemulţumiţi de deciziile MECI

Ministerul Educaţiei a întors-o din nou. După ce, la începutul acestei luni, scos din curricula de liceu ora de istorie pentru clasele a XII-a din cadrul liceelor tehnologice şi ora de dirigenţie pentru clasa a IX-a, ministrul Ecaterina Andronescu a revenit asupra deciziilor. În urma întâlnirii de ieri cu sindicatele, conducerea MECI a ajuns la concluzia că măsurile au fost pripite. Astfel, începând cu viitorul an şcolar, elevii de clasa a XII-a de la liceele filierei tehnologice vor studia până la urmă istoria românilor, dar materia va alterna cu geografia. Mai exact, liceenii vor face într-o săptămână o oră de istorie, iar în altă săptămână o oră de geografie. De asemenea, dirigenţia a fost reintrodusă în trunchiul comun al disciplinelor de clasa a IX-a, în timp ce prevederile asupra orelor de sport rămân neschimbate. Deşi elevii de liceu vor parcurge o singură oră de educaţie fizică pe săptămână, profesorii vor trebui să organizeze, în cadrul normelor, alte două ore de sport, în cadrul activităţilor extracurriculare.

Dacă istoria, dirigenţia şi sportul sunt considerate prea importante pentru a fi eliminate, nu acelaşi lucru se poate spune despre alte materii. Logica, de pildă, a fost scoasă din curricula elevilor de clasa a IX-a, care studiază la liceele teoretice, profil real. Aceeaşi măsură a fost luată şi în cazul psihologiei, ce se studiază la clasa a X-a la liceele teoretice, real. În privinţa orelor de limbi străine, MECI îşi menţine hotărârea luată în urmă cu două săptămâni: elevii de liceu vor studia numai o oră pe săptămână cea de-a doua limbă străină.

Sursa: www.gandul.ro

COMUNICAT DE PRESĂ

Asociaţia Profesorilor de Istorie din România
protestează asupra eliminării orelor de istorie din orarul elevilor de clasa a XII-a care învaţă la filiera tehnologică.

În epoca contemporană istoria constituie un instrument prin excelenţă de menţinerea identităţii naţionale, de cultivare a spiritului cetăţeniei democratice, europene.
În anii din urmă istoria, ca obiect de studiu în şcoală în România, a constituit şi încă constituie ţinta a nenumărate atacuri, de cel mai multe ori politice, pornite fără nici un motiv plauzibil. Fără o consultare a specialiştilor în domeniu, fără o analiză prealabilă, planurile-cadru şi mai ales, numărul de ore, în care istoria este predată în şcoala românească, a scăzut dramatic.
După numeroase eforturi, istoria se predă în şcolile din România, începând din anii 1999-2000 şi până astăzi, lucru foarte apreciat de forurile internaţionale, pe teme şi direcţii de studiu, pe baza competenţelor generale şi în conformitate cu cele mai înaintate criterii europene, prevăzute de Recomandarea No. 18/2001 a Consiliului de Miniştri ai Consiliului Europei, care subliniază importanţa studierii istoriei la toate nivelele de învăţământ şi cere guvernelor semnatare al Convenţiei Culturale Europene să acorde o atenţie deosebită predării istoriei. România este unul dintre iniţiatorii acestei recomandări europene.
Istoria ca obiect de studiu se predă astăzi, la toate nivelele de educaţie liceală, clasele IX-XII. Abordarea istoriei se face într-un cadru foarte larg, integrând istoria naţională în context european.
Recent, predarea istoriei românilor este serios afectată printr-o simplă decizie a conducerii Ministerului Educaţiei Cercetării şi Tineretului. Prin Anexa no. 4 la Ordinul 3310/2.03.2009, privind planurile-cadru la liceele tehnologice, sub pretextul reducerii la 30 ore pe săptămână a orarului elevilor de liceu, Istoria Românilor a fost ştearsă, pur şi simplu, de la clasa a XII-a de la liceele tehnologice, fără nici o explicaţie care să aibă legătură cu finalităţile ciclului liceal de învăţământ sau cu abordarea coerentă a disciplinelor incluse în curriculumul naţional.
În condiţiile în care Istoria Românilor (de la romanitate, până la perioada comunistă) reprezenta 80% din conţinutul disciplinei pentru clasa a XII-a, credem că eliminarea acestei discipline din planul-cadru de învăţământ reprezintă un gest, absolut funest, cu consecinţe greu de precizat, din care totuşi se întrevăd, între altele, lipsirea elevilor de cunoaşterea propriei istorii, afectarea statutului istoriei ca disciplină de bacalaureat şi a profesorilor titulari sub normă.
Aflând că nimeni dintre cei direct interesaţi - inspectorul general de specialitate din Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, profesorii din ţară, Comisia de Istorie de pe lângă Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării nu a fost consultaţi şi deoarece nu s-a oferit nici o explicaţie plauzibilă, Biroul de Conducere al Asociaţiei Profesorilor de Istorie din România-APIR-Clio protestează asupra acestei decizii de neînţeles şi solicită conducerii Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării să revină deîndată asupra acestei decizii.
În actualele condiţii Istoria Românilor se mai studiază doar la filiera teoretică şi vocaţională, unde, în funcţie de profiluri şi specializări, se studiază din trunchiul comun, de la o oră pe săptămână (teoretic, profilul real), la 3 ore pe săptămână (doar la profilul teoretic – clasele de ştiinţe sociale).

Biroul de Conducere al APIR Clio
10.03.2009

marți, 10 martie 2009

Patriarhia Română pledează pentru menţinerea lui Dumnezeu la liceu

Trecerea religiei ca disciplină opţională e văzută drept alternativă la reducerea orelor de istorie şi dirigenţie.

Ministrul Ecaterina Andronescu ar scoate religia, dar se teme de Patriarhul Daniel

Predarea religiei ca materie obligatorie la liceu provoacă un nou scandal în învăţământ. În timp ce Minsterul Educaţiei (MECI) a redus numărul orelor de istorie, limbi străine şi sport din trunchiul comun, sindicatele consideră că în noile programe, religia ar trebui să devină opţională iar orele de muzică şi desen să dispară cu totul. Conform sindicaliştilor, Patriarhia ar face însă presiuni asupra ministrului Ecaterina Andronescu „obstrucţionând” scoaterea religiei din rândul cursurilor pe care liceeni sunt obligaţi să le parcurgă. „Am întrebat-o pe doamna ministru de ce trebuie ca religia să fie predată 12 ani şi i-am zis că ar fi mai bine ca această disciplină să fie opţională. Dumneaei ne-a spus că există obiecţii din partea Patriarhiei. Noi i-am spus că nu ne interesează, atât timp cât România e stat laic”, ne-a spus Constantin Ciosu, secretarul general al Federaţiei Educaţiei Naţionale. Măsura este susţinută şi de Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ. Vicepreşedintele Simion Hancescu, a declarat, ieri, la finalul unei întrevederi cu conducerea MECI că reducerea numărului de materii operată până acum de minister nu a fost făcută cu cap, exemplificând cazul eliminării orelor de dirigenţie la clasele a IX-a şi a X-a în cadrul liceelor tehnologice.
Sursa: www.gandul.info

FSLI: Religia să fie opţională, muzica şi desenul să dispară de la liceu

Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) consideră că în noile programe ar trebui ca religia să fie opţională şi să dispară muzica şi desenul de la liceu, întrucât programa este foarte încărcată, a declarat prim-vicepreşedintele federaţiei, Simion Hancescu.

Federaţiile sindicale din educaţie s-au întâlnit, marţi, la Ministerul Educaţiei cu reprezentanţii conducerii instituţiei, în Comisia de dialog social, iar spre sfârşitul întrevederii a sosit şi ministrul Ecaterina Andronescu, pentru a discuta reducerea programelor de studiu la liceu.

Potrivit lui Hancescu, măsura privind reducerea orelor a fost "pripită şi luată pompieristic".

"Susţin măsura reducerii programelor la 30 de ore pe săptămână în liceu, dar acest lucru trebuie discutat în comisii de lucru, propunere acceptată, de altfel, chiar de ministrul Educaţiei", a spus prim-vicepreşedintele FSLI la ieşirea din Ministerul Educaţiei.

Liderul sindical a mai spus că în noile ordine, reducerile nu sunt făcute cu cap, motiv pentru care la clasele a IX-a şi a X-a la liceele tehnologice a dispărut ora de consiliere - dirigenţie, deşi acolo este nevoie de ele".

Hancescu a adăugat că la Şcoala de arte şi meserii pentru copiii cu deficienţe de auz a fost introdusă o oră de muzică, iar la clasele a XII-a de la liceele tehnologice, Istoria românilor a dispărut complet. De asemenea, orele de sport sunt "opţionale, dar obligatorii". Mai mult, la liceele vocaţionale, pentru prima limbă străină sunt alocate patru ore, pentru limba a doua, la clasele a IX-a şi a X-a câte o singură oră şi la clasele a XI-a şi a XII-a câte două ore.

În opinia lui Hancescu, ar fi corect ca din programa de liceu să fie opţională religia şi să dispară muzică şi desenul, mai ales că în cazul acestora din urmă nici nu există profesori calificaţi.

"Întâi să pregătim profesori de muzică şi desen şi abia după aceea să fie incluse în programe", a mai spus prim-vicepreşedintele FSLI.

Hancescu a mai spus că ministrul Educaţiei a acceptat să fie reluate discuţiile privind reducerile programelor pe comisii de lucru pentru următoarele două săptămâni.

Sursa: www.mediafax.ro

Istoria nu ne va ierta

Sunt puţini aceia care ştiu faptul că, potrivit noilor planuri cadru aprobate prin Ordinul M.E.C.I. nr. 3310 din 2 martie 2009, în anul şcolar 2009-2010, istoria nu se mai studiază la clasele a 12-a şi a 13-a de liceu la filiera tehnologică.
În acest an şcolar, la liceele tehnologice istoria se studiază într-o singură oră la clasele 9-12 liceu, filiera tehnologică şi la clasele X-XIII la S.A.M. La clasele a 9-a si a 10-a liceu se studiază aşa-numita Istorie integrată, în care lecţiile de istoria românilor alternează cu acelea de istorie universală. La clasa a 11-a liceu se studiază probleme ale Istoriei Europei în secolul XX, de fapt un amestec de istorie, cultură civică, politologie, sociologie, istoria religiilor. Doar la clasa a 12-a se studiază Istoria Românilor în proporţie de 80-85%.
Reprezentanţii M.E.C.I. s-au gândit să scoată din planul cadru tocmai istoria de la clasa a 12-a. Singura explicaţie ar fi aceea că elevii studiază prea multe discipline, au un program prea încărcat si de aceea trebuie scoase câteva ore, eventual câteva discipline. Trebuia să se renunţe la ceva şi s-a renunţat la istorie.
Elevii noştri au dreptul să aibă un program mai puţin încărcat, dar nu cu această condiţie inacceptabilă a sacrificării disciplinei istorie. Istoria ar trebui sa fie disciplină obligatorie la examenul de bacalaureat, alături de limba şi literatura română. Şi noi ce facem? O scoatem din planul cadru la clasa a 12-a pentru 60% din elevii de liceu. Elevii liceelor tehnologice sunt astfel discriminaţi prin faptul că nu au posibilitatea să studieze istoria tocmai la vârsta la care elevii ar putea să înţeleagă mai bine, să analizeze cu spirit critic evenimentele şi procesele istorice şi să le aprecieze la justa lor valoare.
Cum poate cineva să nu înţeleagă faptul că nimic nu este mai important pentru un român decît limba, pământul, credinţa, istoria. Trebuie să ne aducem mereu aminte de aceia care ne-au făcut să fim ceea ce suntem şi trebuie să ne preţuim eroii. Dar trebuie mai întâi de toate să îi cunoaştem. Cum şi unde am putea să îi cunoaştem, dacă nu la orele de istorie?
Istoria nu poate fi scoasă din planurile cadru la clasele a 12-a şi a 13-a, filiera tehnologică pentru că noi suntem români. Ceea ce se studiază în anii anteriori este istoria altora şi nu istoria neamului românesc. Se poate scoate orice altă oră, orice altă disciplină, dar nu se poate scoate unica ora de istorie de la clasa a 12-a, de fapt unica oră de Istoria Românilor! Copiii noştri au dreptul şi obligaţia să-şi cunoască, să-şi înţeleagă şi să-şi asume istoria. Altfel vom deveni un popor care nu-şi va mai cunoaşte trecutul, rădăcinile, nu vom mai şti de unde venim şi încotro ne îndreptăm.
Dacă acceptăm această situaţie, atunci ne merităm soarta. Cred că istoria nu ne va ierta, dacă nu vom corecta această gravă eroare. Istoria neamului românesc trebuie să rămână în continuare materie de studiu pentru toţi elevii de liceu şi nu doar pentru cei de la liceele de elită, pentru că altfel vom fi o naţiune dezrădăcinată.

(Articol publicat în ,,Tribuna Învăţământului'' din 15-21 martie 2009)

Istoria României ascunsă de elevii din ultimul an de liceu

Se pregateste o motiune. Presedintele PNL Calin Popescu Tariceanu a anuntat, ieri, la finalul Biroului Politic Central (BPC), ca liberalii ar putea depune o motiune simpla pe Educatie, decizia urmând sa fie luata în viitoarea sedinta a BPC. Motiunea se fundamenteaza, in principal, pe o decizie controversata a ministrului educatiei, Ecaterina Andronescu (foto). Deputatul PNL Alina Gorghiu a declarat ca, potrivit Ordinului nr. 3310 al Ministerului Educatiei din 2 martie 2009, “istoria nu se mai gaseste în aria curriculara de la învatamântul pentru ciclul superior al liceului, filiera tehnologica”. “Istoria a fost stearsa pur si simplu din orarul elevilor de clasa a XII-a, la putin timp dupa ce orele de educatie fizica, dirigentie si limba straina au fost scoase din programa obligatorie. Astfel, istoria nu mai are nici o ora alocata în programul elevilor de clasa a XII-a, începand cu anul scolar 2009–2010”, a spus Gorghiu mentionând ca istoria a fost exclusa din aria curriculara la aproape 60 de specializari - industrial, agricol, telecomunicatii, silvic, textile, constructii etc. Ea a subliniat ca în urma ordinului ministrului PSD, Ecaterina Andronescu, “în aproximativ 80% din învatamântul liceal românesc nu se va mai studia istoria în clasa a
XII-a”, adaugând ca ordinul dat “încalca abuziv dreptul tuturor elevilor la educatie, în conditiile în care, din septembrie 2009, istoria se va preda la clasa a XII-a doar în liceele de elita”. Deputatul liberal a explicat ca abuzul i-a fost semnalat de un grup de profesori de istorie din tara care, în cursul acestei saptamâni, vor depune o petitie în acest sens la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, coruptiei si pentru petitii.
Sursa: www.gardianul.ro

luni, 9 martie 2009

Dascălii trebuie să urmărească tot ce fac elevii şi să le spună părinţilor, potrivit unui proiect iniţiat de Ministerul Educaţiei

Profesorii vor avea un carneţel în care vor nota, după ore, ce a făcut fiecare elev la clasă. Apoi îi vor anunţa pe părinţii ai căror copii au făcut prostii sau au început să dea înapoi la învăţătură. Aşa se va întâmpla dacă se va aproba proiectul iniţiat de ministerul educaţiei.

Ministrul Educaţiei spune că doreşte să creeze o legătură trainică şi aproape zilnică între profesori şi părinţi.

"La fiecare oră, după fiecare disciplină, dascălii să îşi noteze dacă elevul a fost activ sau dimpotrivă ", spune Ecaterina Andronescu, ministrul Educaţiei.

Profesorii spun însă că nu vor să se transforme şi în paznic. "Nu există timpul necesar într-o pauză de zece minute să notezi", spune Maria Mărăcineanu, profesor de limba română.

Nici elevii nu sunt încântaţi de propunere. "Nu mi-ar plăcea să ştie părintele că am întârziat la oră sau nu am ştiut lecţia, se mai întâmplă", spune Elena Rusu, elevă.

Ministrul Educaţiei şi-ar dori, de asemenea, ca profesorii să trimită observaţiile pe mail, ca în Occident. Dascălii spun însă că nu le plăteşte nimeni internetul acasă, iar în laboratorul de la şcoală ar fi prea mare aglomeraţie. "Suntem 80 de profi la şcoală, să trimitem în fiecare zi mailuri?", se întreabă retoric Adrian Enache, profesor de matematică.

Ministrul Educaţiei va discuta proiectul cu colegii din Parlament.

Sursa: www.realitatea.ro

Aproape 2.800 de locuri în plus, în Capitală, pentru învăţământul liceal de zi

Liceele cu profil tehnologic pe lângă care funcţionează şi şcoli de arte şi meserii (SAM) vor pune la dispoziţia candidaţilor din Capitală pentru admiterea din acest an, aproximativ 2.800 de locuri în plus faţă de anul trecut, a declarat inspectorul Marian Banu.
"Pentru învăţământul de zi, pe lângă cele 153 de clase de liceu pe care le avem în mod obişnuit, anul acesta vom mai înfiinţa 97 de clase, a câte 28 de elevi, în liceele tehnologice. Cele 97 de clase provin din restructurarea şcolilor de arte şi meserii. Pentru aceste clase noi vom folosi spaţiul, materialele didactice şi profesorii din SAM, urmând ca până la începutul anului şcolar, dar şi ulterior, dacă va fi nevoie, să modernizăm baza materială şi să angajăm profesori de specialitate", a explicat purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti (ISMB), Marian Banu.

Pe lângă clasele destinate învăţământului de zi, vor fi înfiinţate clase noi şi pentru ciclurile cu frecvenţă redusă şi de seral. "Vor mai fi înfiinţate clase noi şi pentru frecvenţă redusă şi seral, în prezent lucrăm la împărţirea numărului de locuri pentru acest domeniu, dar de obicei se rezervă mai puţin de 15% din numărul total de locuri la liceu pentru aceste clase", a adăugat Banu.

Reprezentantul ISMB subliniază că, mai mult decât spaţiul şi baza materială, importante sunt programa şcolară care va fi folosită pentru clasele de liceu tehnologic şi certificatele care pot fi obţinute după finalizarea şcolii. "Această schimbare este benefică pentru elevi, pentru că ei vor avea parte de cursuri de specialitate mai bune, la nivel de liceu, şi vor putea obţine certificate de calificare superioare celor pe care le obţineau după terminarea unei şcoli de arte şi meserii", a mai spus Banu.

Potrivit Ministerului Educaţiei, din anul şcolar 2009-2010 nu se vor mai putea face înscrieri la SAM-uri, acestea urmând să mai funcţioneze doar pentru elevii care au început deja aceste şcoli. Din 2010-2011, SAM-urile se vor transforma în licee tehnologice, însă asta se va întâmpla numai în funcţie de dotări şi de specializarea pe care o va dobândi personalul didactic. Practic, în baza acestor două criterii, Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar (ARACIP) va da dreptul SAM-urilor să devină licee tehnologice.

Înfiinţate în 2003, în primul mandat de ministru al Ecaterinei Andronescu, SAM nu au fost la foarte mare căutare, potrivit statisticilor. În anul şcolar 2008-2009, în SAM erau disponibile 90.000 de locuri, dintre care au fost ocupate, în final, mai puţin de 45.000.

Oferta de şcolarizare în învăţământul postgimnazial şi broşura care cuprinde informaţiile despre admitere vor fi publicate pe 1 mai, când şcolile vor începe şi realizarea bazelor de date cu datele personale ale elevilor, baze de date folosite la repartizarea computerizată la liceu.
Sursa: www.realitatea.ro

PNL ia în calcul depunerea unei moţiuni simple pe educaţie

Preşedintele PNL Călin Popescu Tăriceanu a anunţat astăzi că, în cadrul conducerii partidului, a existat o discuţie "de principiu" despre iniţierea unei moţiuni simple pe educaţie, dar o decizie clară va fi luată într-un viitor Birou Politic Central.
"Acest subiect (al măsurilor luate în educaţie - n.r.) ne îngrijorează. Astăzi am avut o discuţie de principiu legată chiar de posibilitatea depunerii unei moţiuni simple pe educaţie. Atât pot să vă spun, în acest moment nu s-a luat o hotărâre", a precizat el.

La rândul său, deputatul PNL Alina Gorghiu a prezentat, în calitate de vicepreşedinte al Comisiei pentru abuzuri, o petiţie care va fi depusă de un grup de profesori de istorie din ţară. "Istoria a fost ştearsă pur şi simplu din orarul elevilor de clasa a XII-a, la puţin timp după ce orele de educaţie fizică, dirigenţie şi limbă străină au fost scoase din programa obligatorie. Potrivit Ordinului nr. 3310 al Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării, din 2 martie 2009, istoria nu se mai găseşte în aria curriculară de la învăţământul pentru ciclul superior al liceului, filiera tehnologică", a precizat ea, adăugând că, drept urmare, în aproximativ 80% din învăţământul liceal românesc nu se va mai studia istoria în clasa a XII-a.
Sursa: www.realitatea.ro

duminică, 8 martie 2009

Istoria nu poate fi disciplina sacrificată


Putini stiu faptul ca potrivit noilor planuri cadru istoria nu se mai studiaza la clasele a 12-a si a 13-a la filiera tehnologica. Pana acum, la liceele tehnologice istoria se studia intr-o singura ora la clasele 9-12 liceu si la clasele X-XIII la SAM. De cativa ani nu mai exista disciplina Istoria românilor. Se studiaza asa-numita Istorie integrata la clasele a 9-a si a 10-a, in care lectiile de istoria românilor alterneaza cu acelea de istorie universala. La clasa a 11-a se studiaza Istoria Europei in secolul al XX-lea, care este de fapt un amalgam de istorie, cultura civica, politologie, sociologie. Doar la clasa a 12-a se studiaza istoria romanilor in proportie de 90%.
Acum s-a scos ora de istorie de la clasa a 12-a. Singura explicatie ar fi faptul ca elevii studiaza prea multe discipline, au un program prea incarcat si trebuiau scoase cateva ore, eventual cateva discipline. Dar sa scoti singura ora de istorie a neamului romanesc mi se pare o barbarie? Cum se poate comite un asemenea sacrilegiu?
Istoria nu ne va ierta! Sunt convins ca aceasta grava eroare se va corecta. Istoria neamului romanesc trebuie sa ramana in continuare materie de studiu, pentru ca altfel vom fi o natiune dezradacinata.
Invit liderii de sindicat, profesorii, parintii si elevii sa protesteze impotriva acestei masuri aberante. Elevii nostri au dreptul sa aiba un program mai putin incarcat, dar nu cu aceasta conditie inacceptabila a sacrificarii disciplinei Istorie.

miercuri, 4 martie 2009

Dumnezeu sa va mai inteleaga!

Ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, a declarat, marţi, că primul-ministru Emil Boc nu este de acord cu reducerea sporurilor pentru cadrele didactice, susţinând că dimpotrivă, premierul doreşte să le menţină.
"Nu este vorba de nicio reducere a sporurilor. Precizez că am trimis către Ministerul Muncii, care elaborează această ordonanţă, un document din partea ministerului în care solicităm acest lucru în mod expres şi am avut astăzi o discuţie cu premierul, care nu susţine reducerea sporurilor de la profesori", a declarat Andronescu la Comisia de Învăţământ a Camerei Deputaţilor.
Sindicaliştii au ameninţat, la sfârşitul săptămânii trecute, că vor recurge la greva generală în cazul în care guvernul va elimina salariul de merit şi acordarea celor 100 de euro pentru achiziţia de carte.
Sursa: www.gandul.ro

Obiectivele Ecaterinei Andronescu: Noi metode de evaluare a elevilor şi profesorilor, mai puţine ore la şcoală şi investiţii masive în infrastructură

Ecaterina Andronescu a preluat conducerea Ministerului Educaţiei în plină perioadă de proteste. Profesorii ameninţau cu greve pe termen nelimitat şi chiar cu blocarea anului şcolar în cazul în care nu ar fi primit majorarea salarială de 50% votată de Parlament. Abia instalat în funcţie, ministrul Educaţiei s-a aliat cu profesorii în ceea ce priveşte majorarea salarială, însă a condiţionat această creştere de anumite criterii de performanţă, în scopul creşterii calităţii actului educaţional.

"Fiecare profesor va fi evaluat în baza criteriilor de performanţă.

Cadrele didactice se vor autoevalua, dar se va ţine cont şi de părerea colegilor de catedră, a părinţilor şi a elevilor", spunea Ecaterina Andronescu, după votarea bugetului pentru educaţie.

Mai puţine ore de sport şi limbi străine la clasele de liceu, şi un nou conţinut al programei şcolare

Elevii de liceu învaţă prea mult. Aceasta este concluzia la care a ajuns Ecaterina Andronescu după studierea programei şcolare de la clasele de liceu. În această situaţie, ministrul a propus reducerea numărului de ore la doar 30 pe săptămână. S-au tăiat, în funcţie de profil şi de anii de studiu, orele de consiliere, o oră de sport şi una de la a doua limbă străină. Ecaterina Andronescu a spus că în acest fel elevii au fost "descărcaţi" de unele obligaţii.

''Am redus numărul de ore de la 33-34, la unele licee, sau 37-38 la altele, la 30 pe săptămână", a spus ministrul Educaţiei. Această măsură face parte dintr-un obiectiv general al ministrului, care presupune ''regândirea curriculumului şi transformarea lui în curriculum pe formare de competenţe''. Astfel, în viitor, reducerea numărului de ore va fi completată şi cu o modificare a conţinutului materiei şcolare.

Fără teze unice şi mai puţine probe la Bacalaureat

Ministrul Educaţiei se gândeşte şi la simplificarea examenelor, pentru ca elevii să poată învăţa şi să nu mai fie tentaţi să copieze.

''Un obiectiv important este regândirea procedurilor de evaluare şi mutarea accentului pe evaluarea continuă, peste care să se suprapună evaluări naţionale, după modelul testelor internaţionale'', a precizat pentru Realitatea.NET ministrul Ecaterina Andronescu.

Primele măsuri propuse în vederea realizării acestui obiectiv vizează renunţarea la tezele unice, dar şi renunţarea la o parte din probele de la Bacalaureat.

"Şase probe la Bacalaureat sunt prea multe. Aş vrea să reducem numărul de probe, nu pot să spun exact câte vor fi, pentru ca elevii să se poată pregăti temeinic, iar examenul să fie unul cât se poate de serios", a spus Andronescu.

În privinţa eliminării tezelor unice, Andronescu are cel puţin două argumente pentru această măsură. "Tezele nu îşi vor mai avea sensul în noul curriculum. Oricum, nu prea văd sensul acestor examene care ţin loc şi de teză şi de admitere la liceu", a precizat ministrul.

Investiţii masive în infrastructura şcolară

''Avem câteva obiective proritare la investiţiile în infrastructură: investiţii în şcolile care nu au aviz sanitar. Dacă nu vom reuşi acest lucru în cazul celor 9.000 de şcoli până la toamnă, ne-am fixat cel târziu toamna viitoare. De asemenea, grădiniţele, pentru că este o mare nevoie de locuri în grădiniţe şi avem nevoie să construim clădiri noi, pentru că au fost foarte multe retrocedate şi nu s-a pus nimic în loc'', a precizat ministrul Educaţiei.

Printre investiţiile prioritare ale noului ministru se mai numără şi campusurile şcolare aflate în construcţie, dar şi continuarea proceselor de reabilitare a spaţiilor şcolare.

Proiecte sociale în sprijinul elevilor cu posibilităţi limitate

Ministerul Educaţiei susţine că pe parcursul acestui mandat va acorda o atenţie specială şi proiectelor sociale.

O primă măsură ''socială'' a fost deja anunţată de ministru. Astfel, Ecaterina Andronescu intenţionează să renunţe la programul ''Laptele şi cornul'', înlocuindu-l cu proiectul ''After school''. Ecaterina Andronescu a anunţat că din toamnă, doreşte să se folosească de banii din Programul naţional “Laptele şi cornul” pentru a-i da şcolilor cu program prelungit. În acest fel, elevii vor primi o masă caldă la prânz şi, în acelaşi timp, vor beneficia de supraveghere atât în partea de efectuare a lecţiilor, cât şi în partea de activitate extracurriculară", a spus ministrul.

În acelaşi timp, ministrul îşi propune să continue proiectele pentru reducerea discriminării în sălile de clasă, pentru acordarea de noi burse sau rechizite şcolare elevilor cu posibilităţi limitate, dar şi cel pentru descentralizarea învăţământului.

despre bacalaureat

Sportul scos din şcoală

Ecaterina Andronescu a taiat de la liceu o ora de sport, dirigentia si a doua limba straina pe motiv ca trebuie redusa programa * Cel putin in cazul educatiei fizice sunt incalcate normele europene care prevad minimum trei ore pe saptamana.
Modificarile operate in orarul scolar de ministrul Educatiei au fost croite special sa protejeze normele profesorilor, nicidecum sa reduca programa scolara excesiv de incarcata a elevilor de liceu, lucru recunoscut si de ministrul Ecaterina Andronescu. Astfel, au fost "tintite" orele de educatie fizica si de dirigentie, in ciuda faptului ca aceste discipline sunt mai necesare ca oricand, in conditiile inmultirii cazurilor de violenta in scoli. Mai grav este, insa, faptul ca, fara a se atinge de numarul orelor de matematica, fizica, biologie, chimie etc., ministrul Andronescu a eliminat pur si simplu din programa a doua limba straina. Noile planuri-cadru, aprobate prin Ordin de ministru, vor fi aplicate incepand cu anul scolar 2009-2010. "Sper ca toata lumea sa fie multumita de reducerea orelor in invatamantul preuni­versitar. In aceasta etapa, cand se desfasoara in teritoriu miscarea personalului didactic, am redus numarul de ore de la 33-34, in unele licee, sau 37-38 in altele, la 30 de ore pe saptamana", i-a anuntat ministrul Educatiei pe membrii Comisiei pentru invatamant a Camerei Deputatilor. Ecaterina Andronescu si-a argumentat decizia prin faptul ca "programul supraincarcat era cu atat mai dificil" pentru elevii de 14-18 ani, cu cat studentii, in invatamantul superior, au alocate numai 28 de ore pe saptamana. In opinia ministrului Educatiei, elevii au fost "descarcati" de ore, iar in cazul celor de educatie fizica, acestea au ramas in trunchiul comun al curriculei. "La o ora de educatie fizica din trunchiul comun se vor adauga doua ore extracurriculare de la aceeasi disciplina. In acest fel, sper sa se dezvolte echipe de handbal, volei, tenis si sa ii ajutam pe copii", a explicat ministrul Educatiei, desi pare hilar ca reducerea orelor de sport va genera performante sportive!
Sursa: www.ziua.ro

marți, 3 martie 2009

MECI reduce programul elevilor de liceu

Ministerul Educaţiei reduce programul elevilor de liceu la maxim 30 de ore pe săptămână, conform noilor planuri cadru pentru anul şcolar 2009-2010, această măsură neafectând numărul posturilor din învăţământ, a anunţat, marţi, secretarul de stat pentru învăţământul preuniversitar, Adriana Pană.

"Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării a finalizat noile planuri cadru pentru 2009-2010. Am ajuns la aceste noi planuri cadru din două motive, unul pentru că Scolile de de Arte şi Meserii vor deveni de la 1 septembrie licee tehnologice, şi doi, la solicitarea nenumăraţilor elevi din liceele româneşti care au cerut ca numărul maxim de ore pe săptămână să fie maximum 30, aşa cum este la şcoala generală", a arătat Adriana Pană.

Ea a mai spus că decizia a fost luată după ce au fost consultate sindicatele şi că acestea "au îmbrăţişat acestă idee". Pană a precizat că au fost discuţii cu şcolile MApN şi MI şi că nu au fost obiecţii nici din partea conducerii acestora.

Secretarul de stat a susţinut că cele mai multe ore reduse sunt cele de sport. Astfel, de la aria curriculară de educaţie fizică şi sport, cele două ore au fost reduse la una. Compensatoriu însă, elevii pot face ore suplimentare de sport, dar în domeniile preferate cum ar fi volei, fotbal sau handbal.

De asemenea, a fost redus la jumătate numărul de ore la a doua limbă modernă, dar nu au fost afectate orele de limba română.

"Dar nu este uniformitate la toate planurile cadru, trei sau patru ore trebuia să dispară de undeva", a mai spus Pană. Ea a adăugat că sunt peste 200 de planuri cadru, dar nu poate spune exact care este numărul total de ore reduse. "Cert este că unii elevi aveau între 32, 34 şi chiar 37 de ore pe săptămână şi de anul viitor vor avea numai 30", a conchis secretarul de stat în MECI.

Sursa: www.gandul.ro

Parlamentarii nu sunt de acord cu reducerea numărului de ore obligatorii de sport la liceu

Parlamentarii nu sunt de acord cu intenţia ministrului Educaţiei de a reduce numărul de ore obligatorii de sport, de la două, la una, după cum prevede un proiect prezentat în cadrul şedinţei Comisiei parlamentare pentru învăţământ.
Potrivit proiectului, liceenii ar putea avea, de la anul, numai o oră obligatorie de sport pe săptămână, iar programa şcolară va fi redusă la 30 de ore pe săptămână.
"Nu am redus numărul de ore de sport, ci am regândit programa pentru acest domeniu, astfel încât elevii să aibă o oră obligatorie, şi încă două incluse în activităţi extracurriculare. Elevii vor putea alege să intre în echipe de fotbal, baschet şi aşa mai departe. Profesorii de sport vor trebui să-i convingă pe elevi să facă aceste activităţi extracurriculare, pentru că vor fi plătiţi pentru ele", a precizat ministrul Educaţiei.
Reprezentanţii Camerei Deputaţilor s-au arătat nemulţumiţi de această decizie, motivând prin faptul că fără obligativitatea unui număr de ore, elevii nu vor veni voluntar la activităţile extracurriculare.
Despre reducerea numărului total de ore la liceu, ministrul a explicat că acest proces face parte dintr-unul mai amplu, de modificare a întregii programe şcolare. "În prezent elevii de liceu stau mult prea multe ore la şcoală, este extrem de obositor pentru ei, motiv pentru care, pentru eficientizarea procesului de educaţie, vor reduce numărul de ore la 30. După aceea vom trece la modificarea programei şcolare pentru crearea de competenţe", a explicat Andronescu.
Sursa: www.realitatea.ro

Liceele tehnologice iau locul scolilor de arte si meserii

Durata studiilor va fi de patru ani, şi nu de cinci ani, cum era până acum. Din anul şcolar 2009-2010, locul şcolilor de arte şi meserii va fi luat de liceele tehnologice. Măsura iniţiată de Ministerul Educaţiei a fost promovată printr-o hotărâre de guvern.
Adriana Pană, secretar de stat pentru învăţământul preuniversitar, explică ce implicaţii are această schimbare.

Adevărul: Cum v-aţi hotărât să transformaţi şcolile de arte şi meserii în licee tehnologice?

Adriana Pană: Au fost două motive pentru care am hotărât să transformăm şcolile de arte şi meserii în licee tehnologice. În primul rând, elevii de la aceste şcoli nu vor mai face cinci ani ca până acum, ci patru. În al doilea rând, s-a inoculat în mintea părinţilor că elevii de la şcolile de arte şi meserii ar fi priviţi cu alţi ochi de către ceilalţi.

Am observat că părinţii voiau neapărat să-i transfere la liceu pe elevii care terminau o şcoală de arte şi meserii. Oricât le explicam că de fapt tot liceu termină, dar în cinci ani în loc de patru, ei tot voiau să-i transfere.

Diplomele elevilor sunt recunoscute în UE?

Păi ăsta e un alt motiv pentru transformarea şcolilor de meserii în licee: diplomele să fie recunoscute în Europa. Dar pentru asta elevii trebuie să facă suficiente ore de practică, la fel ca în Europa, precum şi suficiente ore de cultură generală, astfel încât să-şi poată da bacalau­reatul.

Care este sistemul acum?Acum există şcoală de arte şi meserii de doi ani, care coincide şi cu ciclul obligatoriu de 10 clase. La final se dă un examen şi elevii obţin un certificat de calificare de nivel l. El nu înseamnă mai nimic. Agenţii economici nu agreează astfel de absolvenţi.

Vreţi să spuneţi că agenţii economici se fereau să angajeze absolvenţi cu acest tip de certificat?

Vă spun cinstit că au fost încercări de angajare şi nu s-a reuşit, aşa că elevii continuau cu anul de completare a studiilor. Iar după obţinerea certificatului de nivel 2, elevii nu mai ieşeau lucrători mecanici în motoare, ci direct mecanici auto. În acest fel, au şanse mai mari la angajare.

Statistic vorbind, în jur de 50% din elevi făceau numai 10 clase şi anul de completare, iar restul continuau încă doi ani de studii şi terminau cu bacalaureatul. După bacalaureat, cine dorea mai susţinea un examen pentru obţinerea unui certificat profesional de nivel trei.

Cum va arăta sistemul din toamnă?

Elevii de la liceele tehnologice vor învăţa 30 de ore pe săptămână, şi nu 33 ca până acum. Vom umbla şi la programe, şi la conţinuturi. Structura anului şcolar se va schimba, în sensul că elevii vor face o perioadă de practică cuprinsă între 6 săptămâni şi 6 luni.

Elevii care termină clasa a X-a şi nu susţin imediat examenul pentru certificatul de competenţă profesională, cum se întâmplă acum, vor mai face o perioadă de practică cuprinsă între 6 săptămâni şi 6 luni, depinde de calificarea lui şi depinde de ce îi cere agentul economic.

Ce se întâmplă cu elevii care sunt acum în clasa a IX-a şi a X-a?

Ei vor merge pe vechea structură şi vor termina şcoala în cinci ani dacă vor vrea să termine şi bacalaureatul şi să obţină şi cele trei certificate.
Sursa: www.adevarul.ro

luni, 2 martie 2009

Liviu Babeş: eroul de la Braşov

Liviu Babeş ar fi trebuit să împlinească anul acesta 67 de ani. Într-un 2 martie anonim, în urmă cu două decenii, a decis însă să îşi refuze singur şansa de a trăi. Pentru că în România anului 1989, viaţa nu mai avea sens pentru Babeş decât sub semnul protestului suicidar la adresa regimului criminal girat de Nicolae Ceauşescu. Ceva ce trebuie spus din start: Liviu Babeş e un erou uitat. Într-un an în care celebrăm douăzeci de ani de la Revoluţie, nu avem voie să-l neglijăm pe acest om.

I s-a spus „Jan Palach al României”, amintind de omul-torţă al anticomunismului ceh, care şi-a dat foc în ianuarie 1969 în Piaţa Venceslas din Praga.
Comparaţia e însă anulată definitiv de modul în care românii şi cehii se raportează la martirii lor. Palach e un personaj colosal în ţara sa, Babeş e doar o figură care zâmbeşte anonim în poze alb-negru, pierdut de memoria comună.
Pe 2 martie 1989, pe o pârtie din Poiana Braşov, Liviu Babeş îşi dădea foc, renunţând la propria viaţă, lăsând în urmă o fetiţă de 11 ani şi proiectând în viitor o Românie eliberată de dictatură, în care oamenii nu mai erau forţaţi să moară pentru libertate. Înainte să ardă, singular, pe altarul dizidenţei, Babeş a mai avut puterea să agaţe într-un brad un carton galben.
Martorii au văzut cuvintele mari, scrijelite într-o limbă a demnităţii umane pe care deceniile socialismului ştiinţific nu reuşiseră să o anuleze: „Stop Mörder! Auschwitz – Braşov”. Au urmat prăbuşirea, turiştii străini încercând să stingă torţa umană şi, ca în toate poveştile cu România „epocii de aur”, securiştii. „Salvarea” a venit rapid, bărbatul sinucigaş ridicat, iar decesul constatat câteva ore mai târziu.
În seara zilei de 2 martie, Liviu Babeş „intrase” deja pe mâna propagandei, construindu-i-se imaginea unui nebun sinucigaş. Babeş era într-adevăr un nebun. Unul care credea că drumul României este altul şi că oamenii trebuie să fie liberi. Şi a făcut, de la nivelul său, tot ce putea să facă: a tras semnalul de alarmă într-un tren care oricum avea să deraieze câteva luni mai târziu, în decembrie.
„Doi schiori britanici s-au întors din România cu mărturia extraordinară a unui suicid politic în care un om şi-a dat foc pe pârtie în semn de protest la adresa regimului represiv instaurat de Preşedintele Nicolae Ceauşescu” scria Sunday Times pe 12 martie 1989. Vestea fisurase Cortina de Fier prin mărturiile scoţienilor Douglas Wallace şi George Melvin, turişti în Poiana Braşov în fatidica zi de 2 martie şi „părtaşi” la scena-horror.
„Am auzit un geamăt şi un om cuprins de flăcări a apărut din pădure. Nu părea că încearcă să-şi stingă cercul de flăcări care îl cuprinsese. Nu spunea un cuvânt, dar aveam impresia că-i aud sfârâitul părului şi al pielii. Durerea sa era cumplită, dar, deşi trecuse mai mult de un minut de când îl observasem, nu dădea niciun semn că ar încerca să se salveze. Atunci a apărut cineva cu o pătură şi împreună am încercat să-l stingem”, povestea Douglas Wallace în paginile săptămânalului britanic.
Era martie 1989 şi un român semnala lumii întregi falimentul total al comunismului naţional.
Liviu Babeş s-a născut la Braşov, pe 10 septembrie 1942, specializându-se ca electrician. În 1989 lucra la Trustul de Prefabricate din Braşov. Pasionat de artele plastice, Babes şi-a „educat” şi talentul artistic, realizând o serie de tablouri şi sculpturi. Căsătorit cu Etelka, Liviu a lăsat în urmă, în fatidicul ’89, o fată de 11 ani şi o imensă nebuloasă.
Jertfa sa nu a fost deplin elucidată nici până astăzi, existând suspiciunea că el ar fi supravieţuit auto-incendierii pentru a fi ucis la spital de oamenii Securităţii. Un lucru este cert: Liviu Babeş e una din foarte puţinele dovezi palpabile ale anticomunismului românesc. Zborul său în flăcări, pe schiuri, spre moarte rămâne la două decenii distanţă semnul, pe nedrept uitat, al unei lumi schizofrenice.
Una pe care Liviu Babeş a vrut-o mai bună şi mai dreaptă. Cu câteva zile înainte să comită gestul suicidar, Babeş pictase un tablou, semnat discret, pe spate, cu „ende” (sfârşit). Imaginea e ca un bileţel de adio niciodată scris: un adult şi o fetiţă ţinându-se de mână, pierduţi într-o peşteră nesfârşită, plină de cranii.
Sursa: www.evz.ro